Mesajul Papei către prefectul Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor

Mesajul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
trimis Cardinalului Ivan Dias, prefect al Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor,
cu ocazia adunării plenare a acestui dicaster

Veneratului Frate, Cardinal Ivan Dias
Prefectul Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor

Cu ocazia Adunării Plenare a Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor, doresc să vă adresez dumneavoastră salutul meu cordial, pe care îl extind bucuros Cardinalilor, Arhiepiscopilor, Episcopilor și tuturor celor care sunt prezenți. Salut, de asemenea, secretarul, secretarul adjunct, subsecretarul și pe toți colaboratorii acestui dicaster. Unesc expresia sentimentelor de apreciere și de mulțumire pentru slujirea pe care o aduceți în Biserică în cadrul misiunii ad gentes.

Tema pe care ați abordat-o în această întâlnire, „Sfântul Pavel și noile areopaguri„, chiar în lumina Anului Paulin care s-a încheiat de puțin timp, ne ajută să retrăim experiența Apostolului Popoarelor când la Atena, după ce a predicat în numeroase locuri, s-a îndreptat spre areopag și a vestit Evanghelia folosind un limbaj pe care astăzi am putea să îl definim „inculturat” (cf. Fapte 17,22-31). Acel areopag, care atunci reprezenta centrul culturii poporului atenian, astăzi – așa cum a spus veneratul meu predecesor Papa Ioan Paul al II-lea – „poate să fie asumat ca un simbol al noilor ambiente în care trebuie proclamată Evanghelia” (Redemptoris missio, 37). În mod efectiv, trimiterea la acel eveniment constituie o invitație presantă la a ști să valorizăm „areopagurile” de astăzi, unde se abordează marile provocări ale evanghelizării.

Voi ați înțeles să analizați această temă cu realism, ținând cont de multele schimbări sociale petrecute. Un realism sprijinit de spiritul de credință, care vede istoria la lumina Evangheliei, și cu certitudinea pe care o avea Sfântul Pavel asupra prezenței lui Hristos înviat. Răsună mângâietoare chiar și pentru noi cuvintele pe care Isus i le-a adresat la Corint: „Nu te teme, ci continuă să vorbești și nu tăcea, pentru că eu sunt cu tine și nimeni nu va încerca să-ți facă rău” (Fapte 18,9-10). Într-o manieră eficace, Servul lui Dumnezeu Papa Paul al VI-lea a spus că nu este vorba numai de a predica Evanghelia, ci de a „ajunge și aproape a răsturna prin intermediul forței Evangheliei criteriile de judecată, valorile determinante, punctele de interes, liniile de gândire, izvoarele inspiratoare și modelele de viață ale omenirii, care sunt în contrast cu Cuvântul lui Dumnezeu și cu planul mântuirii” (Insegnamenti XIII, [1975], 1448).

Trebuie să privim la „noile areopaguri” cu un astfel spirit; unele dintre ele, în actuala globalizare, au devenit comune, în timp ce altele rămân specifice unor continente, așa cum s-a văzut și în recenta Adunare specială pentru Africa a Sinodului Episcopilor. Activitatea misionară a Bisericii trebuie de aceea orientată către aceste centre nevralgice ale societății celui de al treilea mileniu. Nu trebuie nici subevaluată influența unei răspândite culturi relativiste, de cele mai multe ori lipsită de valori, care intră în sanctuarul familiei, se infiltrează în câmpul educațional și în alte sfere ale societății și le contaminează, manipulând conștiințele, în special pe cele ale tinerilor. În același timp, însă, cu toate aceste capcane, Biserica știe că Spiritul Sfânt este întotdeauna în acțiune. Se deschid, într-adevăr, noi porți Evangheliei și se extinde în lume năzuința către o autentică reînnoire spirituală și apostolică. Ca și în alte epoci de schimbare, prioritatea pastorală este a arăta fața adevărată a lui Hristos, Domnul istoriei și unicul Mântuitor al omului. Aceasta solicită ca orice comunitate creștină și Biserica în întregul său să ofere o mărturie de fidelitate față de Hristos, construind cu răbdare acea unitate voită de El și invocată pentru toți ucenicii Săi. Unitatea creștinilor va face, într-adevăr, mai ușoară evanghelizarea și confruntarea cu provocările culturale, sociale și religioase ale timpului nostru.
În această întreprindere misionară, putem să privim la apostolul Pavel, să îi imităm „stilul” de viață și același „spirit” apostolic axat în totalitate pe Hristos. Cu o astfel de adeziune completă la Domnul, creștinii vor putea cu mai multă ușurință să transmită generațiilor viitoare moștenirea credinței, capabilă să transforme chiar și dificultățile în posibilități de evanghelizare. În recenta Enciclică Caritas in veritate, am dorit să subliniez că dezvoltarea economică și socială a societății contemporane are nevoie să recupereze atenția asupra vieții spirituale și o „serioasă considerare a experiențelor de încredere în Dumnezeu, de fraternitate spirituală în Hristos, de încredințare Providenței și Milostivirii dumnezeiești, de iubire și de iertare, de renunțare la sine însuși, de primire a aproapelui, de dreptate și de pace… Năzuința creștinului este ca întreaga familie omenească să poată să îl invoce pe Dumnezeu ca ‘Tatăl nostru!'” (nr. 79).

Domnule Cardinal, în timp ce mulțumesc pentru serviciul pe care acest Dicaster îl aduce cauzei Evangheliei, invoc asupra Dumneavoastră și asupra tuturor celor care iau parte la prezenta Adunare Plenară ajutorul lui Dumnezeu și protecția Fecioarei Maria, Steaua Evanghelizării, în timp ce din inimă transmit tuturor binecuvântarea mea.

Autor: Papa Benedict al XVI-lea
Traducător: pr. Cristian A. Sabău
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Catholica.ro
Publicarea în original: 13.11.2009
Publicarea pe acest sit: 17.11.2009
Etichete:

Lasă un răspuns