Mesajul Papei adresat directorului general FAO

Mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc
adresat directorului general FAO
cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației 2016
Vatican, 16 octombrie 2016

către prof. José Graziano da Silva,
director general al FAO

1. Circumstanța că FAO a voit să dedice această Zi Mondială a Alimentației temei „Clima se schimbă. Și alimentația și agricultura”, ne face să considerăm lupta împotriva foamei ca un obiectiv și mai greu de obținut, în prezența unui fenomen complex ca schimbările climatice. În logica de a înfrunta provocările pe care natura le pune omului și omul le pune naturii (cf. Enciclica Laudato si’, 25), îmi permit să supun considerației FAO, a statelor membre și a celor care participă la acțiunea sa câteva reflecții.

Cui se datorează actuala schimbare climatică? Trebuie să ne întrebăm cu privire la responsabilitățile noastre individuale și colective fără a recurge la sofisme ușoare care se ascund în spatele datelor statistice sau a previziunilor discordante. Nu e vorba de a abandona realitatea științifică de care avem nevoie mai mult ca oricând, ci de a merge dincolo de lectura fenomenului sau de contabilizarea efectelor sale multiple.

Condiția noastră de persoane în mod necesar în relație și responsabilitatea noastră de păzitori ai creației și ai ordinii sale ne impun să mergem înapoi la cauzele schimbărilor aflate în desfășurare și să ajungem la rădăcină. Înainte de toate trebuie să admitem că diferitele efecte negative asupra climei derivă din comportamentele zilnice ale persoanelor, comunităților, popoarelor și statelor. Dacă avem conștiința acestui fapt, doar evaluarea în termeni etici și morali nu e suficientă. Este necesară să se acționeze politic, adică să se facă alegerile necesare, să se descurajeze sau să se promoveze comportamente și stiluri de viață, în folosul noilor generații și al celor care vor veni. Numai așa putem să ocrotim planeta.

Intervențiile de realizat trebuie proiectate în mod adecvat și nu pot să fie rod al emotivității sau al motivațiilor unui moment. Este important de a le programa. În această muncă asumă un rol esențial instituțiile chemate să lucreze împreună, din moment ce acțiunea fiecăruia, deși necesară, devine eficace numai dacă este încadrată într-o rețea formată din persoane, entități publice și private, aparate naționale și internaționale. Însă această rețea nu poate să rămână anonimă, această rețea are numele de fraternitate și trebuie să acționeze pe baza solidarității sale fundamentale.

2. Cei care sunt angajați în munca pământului, a creșterii animalelor, a pescuitului mic, a pădurilor, sau trăiesc în zone rurale în confruntare directă cu efectele schimbărilor climatice, experimentează că, dacă se schimbă clima, și viața lor se schimbă. Asupra cotidianității lor se abat situații dificile, uneori dramatice, viitorul devine tot mai nesigur și astfel se impune gândul de a părăsi case și afecte. Prevalează sentimentul de abandonare, faptul de a se simți uitați de instituții, privați de aporturile care pot să derive de la tehnică precum și de considerația justă din partea noastră a tuturor care beneficiem de munca lor.

De la înțelepciunea comunităților rurale putem învăța un stil de viață care poate ajuta să ne apărăm de logica consumului și a producției cu orice preț, logică ce, îmbrăcându-se cu justificări bune, precum creșterea populației, în realitate tinde numai la creșterea profiturilor. În sectorul în care acționează FAO crește numărul celor care cred de acum că sunt atotputernici și că pot să neglijeze ciclurile anotimpurilor sau să modifice în mod impropriu diferitele specii animale și vegetale, făcând să se piardă acea varietate care, dacă există în natură, înseamnă că are – și trebuie să aibă – rolul său. A produce calități care în laborator dau rezultate optime, poate să fie avantajos pentru unii, dar să aibă efecte dezastruoase pentru alții. Și principiul de precauție nu e suficient, pentru că foarte des se limitează să nu permită să se facă ceva, în timp ce este nevoie de a acționa cu echilibru și onestitate. A selecționa genetic o calitate de plantă poate să dea rezultate impresionante din punct de vedere cantitativ, dar am ținut cont de terenurile care vor pierde capacitatea lor de a produce, de crescătorii de animale care nu vor avea pășune pentru animalele lor și de câte resurse de apă vor deveni nefolosibile? Și mai ales, ne-am întrebat dacă și în ce măsură vom colabora la modificarea climei?

Așadar, nu precauție, ci înțelepciune! Aceea pe care agricultorii, pescarii, crescătorii de animale o păstrează în amintire de multe generații și pe care astăzi o văd luată în râs și uitată de un model de producție care este în tot folosul unor grupuri restrânse și al unei porțiuni mici din populația mondială. Să ne amintim că este vorba despre un model care, cu toată știința sa, permite ca aproximativ opt sute de milioane de persoane să sufere încă de foame.

3. Chestiunea are repercusiunile sale directe în urgențele pe care zilnic Instituțiile interguvernamentale precum FAO sunt chemate să le înfrunte și să le gestioneze, fiind conștiente că schimbările climatice nu aparțin exclusiv sferei meteorologiei. Cum să uităm că la a face de neoprit mobilitatea umană concură și clima? Datele cele mai recente ne spun că migranții climatici sunt tot mai numeroși și îngroașă rândurile acelei caravane a celor din urmă, a celor excluși, a celor cărora le este negat și să aibă un rol în marea familie umană. Un rol care nu poate să fie acordat de un stat sau de un status, ci care aparține fiecărei ființe umane ca persoană, cu demnitatea sa și drepturile sale.

A ne impresiona și a ne înduioșa în fața celui care, la orice latitudine, cere pâinea de toate zilele, nu mai este suficient. Sunt necesare alegeri și acțiuni. De multe ori, și ca Biserică catolică, am amintit că nivelurile de producție mondială permit să se asigure alimente pentru toți, cu condiția să existe o distribuire egală. Dar mai putem continua pe această linie, dacă apoi logicile de piață merg pe alte căi ajungând să facă din produsele agricole o marfă oarecare, să folosească tot mai mult hrana pentru scopuri non-alimentare sau să distrugă alimente numai datorită faptului că sunt în exces față de profit și nu față de necesități? De fapt, știm că mecanismul distribuirii rămâne teoretic dacă înfometații nu au un acces efectiv la alimente, dacă ei continuă să depindă de aporturi externe mai mult sau mai puțin condiționate, dacă nu se creează un raport corect între necesar și consum și, nu în ultimul rând, dacă nu se elimină risipele și nu se reduc pierderile de mâncare.

La această schimbare de direcție suntem chemați toți să cooperăm: responsabili politici, producători, lucrători ai pământului, ai pescuitului și ai pădurilor, și fiecare cetățean. Desigur, fiecare în diferitele responsabilități, dar toți în același rol de constructori ai unei ordini interne a națiunilor și ai unei ordini internaționale care să nu mai permită ca dezvoltarea să fie apanaj al câtorva puțini, nici ca bunurile creației să fie patrimoniu al celor puternici. Posibilitățile nu lipsesc și exemplele pozitive, practicile bune, ne pun la dispoziție experiențe care pot să fie parcurse, împărtășite și răspândite.

4. Voința de a acționa nu poate să depindă de avantajele care pot să derive, ci este o exigență legată de nevoile care se manifestă în viața persoanelor și a întregii familiei umane. Nevoi materiale și spirituale, dar oricum reale, nu rod al alegerilor câtorva puțini, al modelor momentului sau al modelelor de viață care fac din persoană un obiect, din viața umană un instrument, și de experiment, și din producția de alimente o simplă afacere economică, pentru care trebuie sacrificată chiar și hrana disponibilă, destinată prin natură să facă în așa fel încât fiecare să poată avea în fiecare zi alimente suficiente și sănătoase.

Suntem de acum aproape de noua etapă care la Marrakech va chema statele parte a Convenției despre schimbările climatice să pună în practică acele angajamente. Cred că interpretez dorința atâtora în a dori ca obiectivele schițate de Acordul de la Paris să nu rămână cuvinte frumoase, ci să se transforme în decizii curajoase capabile să facă din solidaritate nu numai o virtute, ci și un criteriu de governance internă și internațională.

Acestea sunt, domnule director general, câteva reflecții pe care doresc să vi le trimit în acest moment, în care se arată preocupări, trepidații și tensiuni cauzate și de o chestiune climatică ce este tot mai prezentă în cotidianitatea noastră și apasă asupra condițiilor de viață înainte de toate ale atâtor frați și surori ai noștri dintre cei mai vulnerabili și marginalizați. Fie ca Atotputernic să binecuvânteze eforturile voastre în slujba întregii omeniri.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 16.10.2014
Publicarea pe acest sit: 14.10.2016
Etichete:

Comments are closed