Mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului

Mesajul cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului 2017
1 august 2017
„Turism sustenabil: un instrument pentru dezvoltare”

1. Cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, care ca în fiecare an se celebrează la 27 septembrie, Biserica se unește cu societatea civilă în apropierea de acest fenomen, convinsă că orice activitatea în mod genuin umană trebuie să găsească loc în inima discipolilor lui Cristos[1].

Pentru prima dată, acest mesaj este publicat de noul Dicaster pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrală, ca parte a propriei misiuni.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat anul 2017 „An internațional al turismului sustenabil pentru dezvoltare”. În mod oportun, Organizația Mondială a Turismului (OMT) și-a însușit această decizie alegând ca titlu pentru Ziua Mondială a Turismului 2017 „Turism sustenabil: un instrument pentru dezvoltare”.

2. Când vorbim despre turism, ne referim la un fenomen de mare importanță, fie datorită numărului de persoane care sunt implicate în el (călători și muncitori), fie datorită numeroaselor binefaceri pe care le poate oferi (atât economice cât și culturale și sociale), dar și datorită riscurilor și pericolelor pe care în atâtea domenii el îl poate reprezenta.

Conform ultimului barometru al Organizației Mondiale a Turismului, referitor la anul 2016, numărul de sosirii turistice internaționale se ridică la circa 1.235 de milioane. La nivel mondial, sectorul reprezintă 10% din PIB și 7% din totalul exporturilor, ținând cont că 1 din 11 locuri de muncă se află în turism. Așadar el ocupă un loc relevant în economia fiecărui stat și în politicile care tind la dezvoltarea inclusivă și la sustenabilitatea ambientală la nivel global.

3. Turismul poate să fie un instrument important pentru creștere și pentru lupta împotriva sărăciei. Totuși, conform doctrinei sociale a Bisericii, adevărata dezvoltare „nu se reduce la simpla creștere economică”. De fapt, ea, pentru a fi autentică, „trebuie să fie integrală”, adică „îndreptată spre promovarea fiecărui om și a omului întreg”, cum afirma Scrisoarea enciclică Populorum progressio[2]. În această linie, Paul al VI-lea sublinia de aceea necesitatea de a promova un „umanism plenar”, care să cuprindă exigențele materiale și spirituale pentru maturizarea fiecărei persoane în propria demnitate[3]. După douăzeci de ani, în 1987, ONU introducea conceptul de dezvoltare sustenabilă ca „o dezvoltare care să satisfacă necesitățile prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a satisface propriile necesități”[4]. Pentru Biserică, acest concept de integralitate, legat cu expresia „dezvoltare umană”, permite să se includă și acea sustenabilitate despre care vorbesc Națiunile Unite, cuprinzând toate aspectele vieții: social, economic, politic, cultural, spiritual și făcându-le parte dintr-o unică sinteză, persoana umană.

OMT a aplicat aceste idei pentru a promova „turismul sustenabil”[5]. Asta înseamnă că el trebuie să fie responsabil, nu distructiv nici dăunător pentru mediu și pentru contextul socio-cultural asupra căruia are incidență, îndeosebi respectuos față de populații și față de patrimoniul lor, atent la persoanele mai dezavantajate și vulnerabile. De fapt, timpul de vacanță nu poate să fie pretext nici pentru iresponsabilitate nici pentru exploatare: dimpotrivă, el este un timp nobil, în care fiecare poate adăuga valoare propriei vieți și vieții celorlalți. Turismul sustenabil este instrument de dezvoltare și pentru economiile aflate în dificultate dacă devine vehicul de noi oportunități, și nu izvor de probleme.

În rezoluția din 2017, Națiunile Unite recunosc că turismul sustenabil este „instrument pozitiv pentru a combate sărăcia, a proteja mediul, a îmbunătăți calitatea vieții și a face femeile și tinerii autonomi și protagoniști din punct de vedere economic, precum și contribuția turismului însuși la cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile, îndeosebi în țările în curs de dezvoltare”[6]. În acest sens, sunt promovate sustenabilitatea „ecologică”, ce face să nu se modifice ecosistemele; cea „socială”, care se dezvoltă în armonie cu comunitatea care primește; cea „economică”, ce dă impuls unei creșteri inclusive. Așadar, în contextul Agendei 2030, prezentul An internațional se prezintă ca o oportunitate pentru a favoriza politic adecvate din partea guvernelor și practici bune din partea firmelor din sector, și pentru a-i sensibiliza pe consumatori și populațiile locale, evidențiind cum o concepție integrală a turismului contribuie la o adevărată dezvoltare sustenabilă.

4. Conștienți că „în toată existența sa și acțiunea sa, Biserica este chemată să promoveze dezvoltarea integrală a omului în lumina Evangheliei”[7], noi creștinii vrem să oferim contribuția noastră pentru ca turismul să poată ajuta dezvoltarea popoarelor, îndeosebi cele mai dezavantajate. De aceea propunem reflecția noastră. Îl recunoaștem pe Dumnezeu drept Creator al universului și Tată al tuturor oamenilor, care ne face frați unii altora. Punem în centru persoana umană; recunoaștem demnitatea fiecăruia și relaționalitatea dintre oameni; împărtășim destinul comun al familiei umane și destinația universală a bunurilor pământului. Astfel, ființa umană nu acționează ca stăpân, ci ca „administrator responsabil”[8]. Recunoscându-ne frați, vom înțelege „principiul de gratuitate și logica darului”[9] și obligațiile noastre de solidaritate, dreptate și caritate universală[10].

Acum ne întrebăm: în ce mod aceste principii pot da concretețe dezvoltării turismului? Ce consecințe derivă pentru turiști, pentru întreprinzători, pentru muncitori, pentru guvernanți și pentru comunitățile locale? Este o reflecție deschisă. Invităm toate persoanele implicate să se angajeze într-un discernământ serios și să promoveze practici în această linie, însoțind comportamente și schimbări în stilurile de viață cu un nou mod de a intra în relație cu celălalt.

Biserica oferă o proprie contribuție, demarând inițiative care pun realmente turismul în slujba dezvoltării integrale a persoanei. Pentru aceasta se vorbește despre „turism cu față umană”, care se reduce, în esență, la proiecte de „turism de comunitate”, „de cooperare”, „de solidaritate”, și în valorizarea și a marelui patrimoniu artistic care este o adevărată „cale de frumusețe”[11].

În discursul la Națiunile Unite, Papa Francisc afirma: „Casa comună a tuturor oamenilor trebuie să continue să se ridice pe o înțelegere corectă a fraternității universale și pe respectarea sacralității fiecărei vieți umane, a fiecărui bărbat și a fiecărei femei […]. Casa comună a tuturor oamenilor trebuie să se edifice și pe înțelegerea unei anumite sacralități a naturii create”[12]. Fie ca angajarea noastră să poată fi trăită în lumina acestor cuvinte și a acestor intenții!

Cetatea Vaticanului, 29 iunie 2017

Cardinal Peter Kodwo Appiah Turkson
Prefect

Traducere de pr. Mihai Pătrașcu

Note:

[1] Conciliul al II-lea din Vatican, Constituția pastorală Gaudium et spes, 7 decembrie 1965, nr. 1.

[2] Paul al VI-lea, Scrisoarea enciclică Populorum progressio, 26 martie 1967, nr. 14.

[3] Paul al VI-lea, Scrisoarea enciclică Populorum progressio, 26 martie 1967, nr. 42.

[4] Comisia mondială despre mediu și dezvoltare, Our Common Future (cunoscut și ca Raportul Brundtland), 4 august 1987. Această Comisie a fost creată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1983.

[5] Organizația Mondială a Turismului, Declarație de la Haga despre Turism, 10-14 aprilie 1989, principiul III.

[6] Organizația Națiunilor Unite, Rezoluție A/RES/70/193 aprobată de Adunarea Generală, 22 decembrie 2015 [traducere neoficială].

[7] Francisc, Scrisoarea apostolică Humanam progressionem în formă de „Motu Proprio” cu care se instituie Dicasterul pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale, 17 august 2016.

[8] Francisc, Scrisoarea enciclică Laudato si’, 24 mai 2015, nr. 116.

[9] Benedict al XVI-lea, Scrisoarea enciclică Caritas in veritate, 29 iunie 2009, nr. 36.

[10] Paul al VI-lea, Scrisoarea enciclică Populorum progressio, 26 martie 1967, nr. 44.

[11] Francisc, Exortația apostolică Evangelii gaudium, 24 noiembrie 2013, nr. 167.

[12] Francisc, Discurs la întâlnirea cu membrii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, 25 septembrie 2015.

Autor: Cardinalul Peter Turkson
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 29.06.2017
Publicarea pe acest sit: 04.08.2017
Etichete:

Comments are closed