Mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicaţiilor Sociale

Mesajul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
pentru a 42-a Zi Mondială a Comunicațiilor Sociale

Mijloacele de comunicare socială: La intersecția dintre protagonism și slujire
Căutarea adevărului pentru a-l împărtăși

Dragi frați și surori!

1. Tema Zilei Mondiale a Comunicațiilor Sociale din acest an – „Mijloacele de comunicare socială: La intersecția dintre protagonism și slujire. Căutarea adevărului pentru a-l împărtăși” – aruncă o lumină asupra importantului rol pe care aceste instrumente îl joacă în viața persoanelor și a societății. Nu există de fapt vreun domeniu al experienței umane, în special dacă ținem cont de fenomenul vast al globalizării, în care media să nu fi devenit o parte integrantă a relațiilor interpersonale și a proceselor sociale, economice, politice și religioase. După cum spuneam în mesajul meu pentru Ziua Mondială a Păcii din acest an (1 ianuarie 2008): „Mijloacele de comunicare socială îndeosebi, prin potențialitățile educative de care dispun, au o responsabilitate specială în promovarea respectului față de familie, în ilustrarea așteptărilor și drepturilor ei, în scoaterea în evidență a frumuseții ei” (nr. 5).

2. Mulțumită unei evoluții tehnologice amețitoare, media au câștigat un potențial extraordinar, ridicând în același timp noi și inedite întrebări și probleme. Este inegalabilă contribuția pe care acestea o pot aduce la răspândirea știrilor, la cunoașterea faptelor și la răspândirea informațiilor: au contribuit de exemplu în mod decisiv la alfabetizare și la socializare, precum și la dezvoltarea democrației și a dialogului între popoare. Fără contribuția lor ar fi cu adevărat dificil să se promoveze și să se întărească înțelegerea între națiuni, să se dea o dimensiune universală dialogurilor de pace, să se garanteze omului binele primar al accesului la informație, asigurând în același timp libera circulație a ideilor, în special a celor care promovează idealuri de solidaritate și dreptate socială. Într-adevăr, media, în ansamblul lor, nu sunt doar mijloace pentru răspândirea ideilor, ci pot și trebuie să fie și instrumente în slujba unei lumi mai drepte și mai solidare. Nu lipsește însă riscul ca acestea să se transforme în schimb în sisteme destinate să supună omul la logici dictate de interesele dominante ale momentului. Acest lucru se întâmplă când comunicarea este folosită în scopuri ideologice sau pentru a se face reclamă agresivă produselor de consum. Sub pretextul că se prezintă realitatea, în fapt se tinde spre a se legitima sau a se impune modele distorsionate de viață personală, familială sau socială. Mai mult, pentru a-i atrage pe ascultători și pentru a crește audiența, nu se ezită uneori să se recurgă la vulgaritate și violență și la depășirea limitelor. Există însă și posibilitatea ca, prin intermediul media, să fie propuse și susținute modele de dezvoltare care cresc în loc să reducă prăpastia tehnologică dintre țările bogate și cele sărace.

3. Omenirea se găsește astăzi în fața unei răscruci. Și pentru media este valabil ceea ce am scris în enciclica „Spe Salvi” cu privire la ambiguitatea progresului, care oferă inedite posibilități pentru bine, dar deschide în același timp posibilități teribile pentru răul care înainte nu exista (cf. nr. 22). Trebuie de aceea să ne întrebăm dacă este înțelept să permitem instrumentelor de comunicare socială să fie exploatate pentru un protagonism fără discriminare sau să sfârșească în mâinile celor care doresc să le folosească pentru manipularea conștiințelor. Nu ar trebui să fie o prioritate asigurarea că ele rămân în serviciul persoanei și al binelui comun, și că ele încurajează „formarea etică a omului, creșterea lui interioară” (ibid)? Impactul lor extraordinar asupra vieților persoanelor și societății este binecunoscut, dar se evidențiază astăzi cotitura, aș spune chiar o adevărată schimbare radicală de rol, prin care trec acum. Astăzi, comunicarea pare tot mai mult să aibă pretenția nu doar de a prezenta realitatea, ci și de a o determina, datorită puterii și forței de sugestie pe care o posedă. Este clar, de exemplu, că în anumite situații media nu sunt folosite pentru o corectă informare, ci pentru a „crea” evenimente. Această periculoasă schimbare de funcției lor a fost observată cu îngrijorare de numeroși păstori ai Bisericii. Tocmai pentru că este vorba de realități care au un profund efect asupra tuturor dimensiunilor vieții umane (morale, intelectuale, religioase, relaționale, afective, culturale) punând în joc binele persoanei, trebuie să subliniem că nu tot ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic este și permis din punct de vedere etic. Impactul instrumentelor de comunicare socială asupra omului contemporan pune așadar întrebări inevitabile, care așteaptă alegeri și soluții ce nu mai pot fi amânate.

4. Rolul pe care mijloacele de comunicare socială l-au dobândit în societate trebuie acum analizat ca parte integrantă a problemei antropologice care apare ca provocare crucială a celui de-al treilea mileniu. La fel cum se întâmplă în domenii precum viața umană, căsătoria și familia, și în marile probleme contemporane privind pacea, dreptatea și protejarea creației, la fel și în sectorul comunicațiilor sociale sunt în joc dimensiuni esențiale ale persoanei umane și ale adevărului despre el. Când comunicarea își pierde ancorarea în etică și evită controlul social, sfârșește prin a nu mai ține cont de centralitatea și demnitatea inviolabilă a omului, riscând să exercite o influență negativă asupra conștiinței și asupra alegerilor ei și să condiționeze în cele din urmă libertatea și chiar viețile oamenilor. Din acest motiv este esențial ca media să apere asiduu persoana și să îi respecte pe deplin demnitatea. Mulți oameni cred că este astăzi nevoie, în acest domeniu, de o „info-etică”, așa după cum avem bioetica pentru domeniul medicinii și al cercetării științifice legate de viață.

5. Trebuie să se evite ca media să evite să devină vocea materialismului economic și a relativismului etic, adevărate plăgi ale vremurilor noastre. În schimb ele pot și trebuie să contribuie la a face cunoscut adevărul despre om, apărându-l împotriva celor care tind să îl nege sau să îl distrugă. Se poate spune chiar că a căuta și a prezenta adevărul despre om constituie cea mai înaltă vocație a comunicațiilor sociale. A utiliza în acest scop toate tehnicile, tot mai frumoase și mai rafinate, de care media dispun, reprezintă o sarcină înălțătoare, încredințată în primul rând managerilor și operatorilor din domeniu. Este însă o sarcină care într-un anumit sens ne privește pe noi toți, deoarece în era globalizării toți suntem consumatori și operatori ai comunicațiilor sociale. Noile mijloace de comunicare – în particular telefonia și internetul – schimbă însăși fața comunicării, și poate aceasta este o ocazie prețioasă pentru a o remodela, pentru a face mai vizibile, după cum spunea predecesorul meu Papa Ioan Paul al II-lea, elementele esențiale și indispensabile ale adevărului despre persoana umană (cf. scrisorii apostolice Dezvoltarea rapidă, nr. 10).

6. Omul însetează după adevăr și caută adevărul; acest fapt este demonstrat și de atenția și succesul înregistrate de atâtea publicații, programe și ficțiuni de calitate, în care adevărul, frumusețea și măreția persoanei, inclusiv dimensiunea sa religioasă, sunt recunoscute și prezentate bine. Isus a spus: „veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va elibera” (Ioan 8.32). Adevărul care ne face liberi este Cristos, deoarece doar El poate să răspundă pe deplin la setea de viață și de iubire care se află în inima omului. Cel care l-a întâlnit și care primește cu entuziasm mesajul Său experimentează dorința de nestăpânit de a împărtăși și a comunica acest adevăr. Sfântul Ioan scrie: „Ceea cea era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am privit și mâinile noastre au pipăit, cu privire la Cuvântul vieții… vă vestim și vouă pentru ca și voi să aveți comuniune cu noi, iar comuniunea noastră este cu Tatăl și cu Fiul său Isus Cristos. Vă scriem acestea pentru ca bucuria noastră să fie deplină.” (1Ioan 1,1-3).

Să îi cerem Duhului Sfânt să nu lipsească comunicatorii curajoși și autentici mărturisitori ai adevărului, fideli mandatului lui Cristos și entuziasmați de mesajul de credință, comunicatori care „vor ști să interpreteze realitățile culturale de astăzi, angajându-se să trăiască această epocă a comunicațiilor nu ca un timp de înstrăinare și confuzie, ci ca un timp prețios pentru căutarea adevărului și pentru dezvoltarea comuniunii între persoane și popoare” (Papa Ioan Paul al II-lea, Discurs la Întâlnirea „Parabole mediatice”, 9 noiembrie 2002).

Cu aceste urări, împart tuturor cu afecțiune binecuvântarea mea.

Din Vatican, 24 ianuarie 2008, sărbătoarea Sfântului Francisc de Sales

BENEDICTUS PP. XVI

Autor: Papa Benedict al XVI-lea
Traducător: Radu și Oana Capan
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Catholica.ro
Publicarea în original: 24.01.2008
Publicarea pe acest sit: 24.01.2008
Etichete: , ,

Lasă un răspuns