Familia, legământ de iubire, leagănul vieţii şi sanctuarul iubirii

Scrisoare pastorală
Familia, legământ de iubire,
leagănul vieții și sanctuarul iubirii

Către toți preoții, persoanele consacrate și credincioșii diecezei noastre

Conciliul Vatican II, în constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană, care vorbește despre realitățile vieții contemporane și despre situația în care se află societatea și Biserica, schițează încă din primele rânduri tabloul pozitiv, dar și preocupant al vieții în care trăim: „Bucuria și speranța, tristețea și angoasa oamenilor de azi, mai ales ale săracilor și ale tuturor celor care suferă, sunt și bucuria și speranța, tristețea și angoasa ucenicilor lui Cristos, și nu există nimic cu adevărat omenesc care să nu aibă ecou în inimile lor” (GS 1).

Același document, după ce vorbește despre demnitatea omului și despre activitatea umană în lume, se oprește cu viu interes asupra câtorva probleme mai urgente ale societății și ale vieții.

Dintre acestea pe primul loc este așezată demnitatea căsătoriei și a familiei, precum și promovarea ei.

Este firesc să scoată în evidență acest lucru, întrucât de instituția divină a familiei și a căsătoriei depinde bunul mers al întregii societăți și viitorul omenirii: „Binele persoanei și al societății umane și creștine este strâns legat de bunul mers al comunității conjugale și familiale”, afirmă documentul conciliar (GS 47).

Aceste gânduri răsună puternic și în sufletele creștinilor din Dieceza de Iași.

Avem atâtea bucurii și atâta speranță în cadrul poporului credincios, speranță deschisă prin momentul eliberării de sub tirania dictaturii comuniste, atâtea lucruri noi și îmbucurătoare, avem spațiu de lucru în atâtea domenii și direcții, avem libertate, ca un dar atât de mult așteptat, dar avem și atâtea tulburări, atâta tristețe și angoasă, care s-au năpustit asupra Bisericii din România și, desigur, și asupra Bisericii noastre locale.

Așadar, dintre toate încercările și preocupările, care privesc viața spirituală a poporului nostru credincios, dincolo de confuzia care s-a abătut asupra tuturor categoriilor de persoane, dincolo de neliniștile tranziției și a pericolului unei noi forme de sărăcie, dincolo de marea de probleme ce a invadat țara și dieceza noastră, durerea durerilor și problema problemelor este familia și căsătoria.

Rememorând tradiția noastră și moștenirea lăsată de înaintași, făcând un bilanț serios asupra numărului nașterilor și a botezurilor, privind la Bisericile noastre în care rar se mai văd bărbații tineri și mamele de altă dată, care veneau cu copiii la cateheze și la biserică, analizând fenomenul devastator al emigrării, al separărilor de familie și de părinți, văzând atâția tineri care au luat calea pribegiei pentru a găsi un loc mai bun și un mijloc de câștig pentru viață, constatând lacrimile bunicilor, precum și ale gospodinelor și mamelor rămase singure, dar mai ales auzind strigătul tulburător al copiilor și văzând lacrimile multora dintre cei rămași pe drumuri, ne întrebăm:

Ce se întâmplă? Unde mergem? Până când? Ce se va întâmpla cu țara noastră, cu Biserica noastră și ce este de făcut?!

Toate acestea ne obligă la o analiză profundă și la o mobilizare generală.

În ultimii ani, în programul nostru pastoral, ne-am îndreptat spre cuvântul divin, spre Sfânta Scriptură și, mai recent, spre viața preoților și misiunea lor, cu rezultate mulțumitoare și mângâietoare.

A sosit timpul să ne oprim și să ne îndreptăm spre instituția sacră a familiei, spre sacramentul sfânt al căsătoriei și spre toți părinții și copiii Bisericii noastre.

Așadar, reluând o dorință exprimată în mai multe rânduri, în cadrul întâlnirilor noastre din Consiliul Prezbiteral și din Consiliul Pastoral Diecezan, și primind încurajarea tuturor preoților și surorilor din viața consacrată, precum și a structurilor noastre academice, asociative și caritative, anunțăm că viitorul nostru timp și program pastoral îl dedicăm Familiei și Căsătoriei.

În Consiliul Prezbiteral, ce s-a desfășurat în această toamnă, la 18 octombrie, ca și în Consiliul Pastoral din 25 octombrie, am avut ca principală discuție tema familiei și a căsătoriei, cu proiectele care privesc toată Biserica noastră și toate structurile diecezane.

Oficiul pentru Pastorația Laicilor și a Familiilor și Oficiul pentru Cateheză vor prelua rezultatul discuțiilor din cele două consilii și vor propune și coordona tot materialul recerut și necesar pentru un asemenea program.

Așezând toate inițiativele noastre sub ocrotirea Maicii Domnului, regina familiilor, dispunem ca un delegat special al nostru, în colaborare cu rectorul sanctuarului din Cacica, să pregătească acest eveniment unic în dieceză prin vizita icoanei Maicii Domnului de la Cacica în bisericile și comunitățile noastre.

Pe parcursul acestui timp destinat familiei și căsătoriei, vom exprima încrederea și speranța noastră, prin rugăciuni speciale, cateheze, conferințe, simpozioane ce le vom îndrepta spre Domnul prin Maica Sfântă și le vom pregăti și susține în programul nostru pastoral.

Constatând împreună cu sfântul Conciliu și cu marii noștri papi, Paul al VI-lea, Ioan Paul al II-lea și cu actualul Sfânt Părinte prin ce momente trece Biserica și lumea, prin ce greutăți se aventurează familia și căsătoria, gândul nostru ne determină să ne mobilizăm pentru a găsi drumul cel mai bun pentru a păstra și a transmite generațiilor viitoare tezaurul credinței și valoarea cea mai de preț, după demnitatea omului: familia gândită și voită de Dumnezeu pentru viitorul omenirii.

Ne doare când vedem că demnitatea acestei instituții nu se bucură pretutindeni de aceeași strălucire. Ea este întunecată de poligamie, de plaga divorțului, de așa-zisa dragoste liberă și de alte deformări. Mai mult, iubirea conjugală este prea adesea pângărită de egoism, de hedonism și de practici ilicite împotriva procreării. Pe lângă aceasta (și acest lucru se verifică mai ales la noi), condițiile economice, socio-psihologice și politice de astăzi provoacă și în familie (și mai ales în familie) perturbări deloc neglijabile. Toate acestea neliniștesc conștiințele.

Dar, în același timp (și aceasta trebuie să ne încurajeze), tăria și soliditatea instituției matrimoniale și familiale se manifestă tocmai prin faptul că transformările profunde ale societății de astăzi, în ciuda dificultăților ce izbucnesc de aici, fac să apară, foarte adesea și în diferite feluri, adevărata natură a acestei instituții (cf. GS 47).

Cu această speranță în suflete exprimată de Conciliu și cu încrederea în planul lui Dumnezeu, care rămâne veșnic valabil, cu speranța că Maica Sfântă, ocrotitoarea noastră, va rămâne mereu alături de familiile noastre, vrem „să înaintăm în larg”, cum ne cheamă Sinodul nostru diecezan, și să oferim acestei instituții divine cea mai mare prețuire, considerație și sprijin, în anul pastoral dedicat familiei și căsătoriei creștine.

Cu dorințe de binecuvântare și de prețuire pentru familiile diecezei noastre și pentru tot poporul creștin.

Har și pace de la Domnul nostru Isus Cristos și ocrotire prin mijlocirea Maicii Domnului, patroana diecezei noastre.

Autor: PS Petru Gherghel
Copyright: Ercis.ro
Publicarea în original: 25.10.2010
Publicarea pe acest sit: 02.11.2010
Etichete:

Lasă un răspuns