Discursul Papei la vizita în comunitatea Varginha

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
la vizita la comunitatea din Varginha
Rio de Janeiro,
joi, 25 iulie 2013

Preaiubiți frați și surori, bună ziua!

Este frumos să pot fi aici cu voi! Este frumos! Încă de la început, programând vizita în Brazilia, dorința mea a fost să pot vizita toate districtele din această națiune. Aș fi voit să bat la fiecare ușă, să spun „bună ziua”, să cer un pahar de apă rece, să iau un „cafezinho” – nu un pahar de cachaça! – să vorbesc ca unor prieteni apropiați, să ascult inima fiecăruia, a părinților, a copiilor, a bunicilor… Însă Brazilia este atât de mare! Și nu este posibil să bat la toate ușile! Așadar am ales să vin aici, să vizitez comunitatea voastră; această comunitate care reprezintă astăzi toate districtele din Brazilia. Ce frumos este să fim primiți cu iubire, cu generozitate, cu bucurie! Este suficient să vedem cum ați împodobit străzile comunității; și acesta este un semn de afecțiune, se naște din inimile voastre, din inimile brazilienilor, care sunt în sărbătoare! Multe mulțumiri fiecăruia dintre voi pentru frumoasa primire! Le mulțumesc soților Rangler și Joana pentru cuvintele călduroase.

1. Încă din primul moment în care am atins pământul brazilian și aici în mijlocul vostru mă simt bine primit. Și este important a ști să îi primim pe ceilalți; este și mai frumos decât orice înfrumusețare sau împodobire. Spun aceasta pentru că atunci când suntem generoși în primirea unei persoane și împărtășim ceva cu ea – puțină mâncare, un loc în casa noastră, timpul nostru – nu numai că nu rămânem mai săraci, ci ne îmbogățim. Știu bine că atunci când cineva care are nevoie să mănânce bate la ușa voastră, voi găsiți mereu un mod de a împărți mâncarea; așa cum spune proverbul, mereu se poate „adăuga mai multă apă la fasole”! Se poate adăuga mai multă apă la fasole?… Mereu!… Și voi faceți aceasta cu iubire, arătând că adevărata bogăție nu se află în lucruri, ci în inimă!

Poporul brazilian, îndeosebi persoanele cele mai simple, pot să ofere lumii o prețioasă lecție de solidaritate, un cuvânt – acest cuvânt solidaritate – adesea uitat sau redus la tăcere, pentru că este incomod. Aproape că pare un cuvânt urât… solidaritate. Doresc să fac apel la cei care au mai multe resurse, la autoritățile publice și la toți oamenii de bunăvoință angajați pentru dreptatea socială: nu încetați să lucrați pentru o lume mai dreaptă și mai solidară! Nimeni nu poate rămâne insensibil la inegalitățile care există încă în lume! Fiecare, după propriile posibilități și responsabilități, să știe să ofere contribuția sa pentru a pune capăt atâtor nedreptăți sociale. Nu cultura egoismului, a individualismului, care adesea reglementează societatea noastră, este aceea care construiește și duce la o lume mai locuibilă; nu aceasta, ci cultura solidarității; cultura solidarității înseamnă a nu vedea în celălalt un concurent sau un număr, ci un frate. Și noi toți suntem frați!

Doresc să încurajez eforturile pe care societatea braziliană le face pentru a integra toate părțile trupului său, chiar și pe cele mai suferinde și nevoiașe, prin lupta împotriva foametei și a mizeriei. Nici un efort de „pacificare” nu va fi durabil, nu vor exista armonie și fericire pentru o societate care ignoră, care marginalizează și care abandonează la periferie o parte din ea însăși. O astfel de societate pur și simplu se sărăcește pe ea însăși, ba chiar pierde ceva esențial pentru ea însăși. Să nu lăsăm, să nu lăsăm să intre în inima noastră „cultura rebutului”! Să nu lăsăm să intre în inima noastră „cultura rebutului”, pentru că noi suntem frați. Nimeni nu este de „aruncat ca rebut”. Să ne amintim mereu: numai când suntem capabili să împărtășim ne îmbogățim cu adevărat; tot ceea ce se împărtășește se înmulțește! Să ne gândim la înmulțirea pâinilor de către Isus! Măsura măreției unei societăți este dată de modul în care ea îl tratează pe cel care este mai nevoiaș, pe cel care nu are altceva decât sărăcia sa!

2. Doresc să vă spun și că Biserica, „avocată a dreptății și apărătoare a săracilor împotriva inegalităților sociale și economice intolerabile care strigă către cer” (Documentul de la Aparecida, 395), dorește să ofere colaborarea sa la orice inițiativă care să poată însemna o adevărată dezvoltare a fiecărui om și a omului întreg. Iubiți prieteni, desigur este necesar a da pâine celui căruia îi este foame; este un act de dreptate. Dar există și o foame mai profundă, foamea de fericire, pe care numai Dumnezeu o poate satisface. Foamea de demnitate. Nu există nici adevărată promovare a binelui comun, nici adevărată dezvoltare a omului atunci când se ignoră pilonii fundamentali care susțin o națiune, bunurile sale imateriale: viața, care este dar al lui Dumnezeu, valoare care trebuie protejată și promovată mereu; familia, fundament al conviețuirii și remediu împotriva diviziunii sociale; educația integrală, care nu se reduce la o simplă transmitere de informații cu scopul de a produce profit; sănătatea, care trebuie să caute bunăstarea integrală a persoanei, chiar și în dimensiunea ei spirituală, esențială pentru echilibrul uman și pentru o conviețuire sănătoasă; securitatea, având convingerea că violența poate fi învinsă numai pornind de la schimbarea inimii umane.

3. Un ultim lucru doresc să spun, un ultim lucru. Aici, ca în toată Brazilia, sunt atâția tineri. Ehei, tinerilor! Voi, dragi tineri, aveți o sensibilitate deosebită împotriva nedreptăților, dar adesea sunteți dezamăgiți de fapte care vorbesc despre corupție, de persoane care, în loc să caute binele comun, caută propriul interes. Vouă și tuturor vă repet: nu vă descurajați niciodată, nu pierdeți încrederea, nu lăsați ca să se stingă speranța. Realitatea se poate schimba, omul se poate schimba. Căutați voi cei dintâi să faceți binele, să nu vă obișnuiți cu răul, ci să-l învingeți cu binele. Biserica vă însoțește, aducându-vă binele prețios al credinței, al lui Isus Cristos, care „a venit pentru ca să aibă viața și să o aibă din belșug” (Ioan 10,10).

Astăzi, vouă tuturor, îndeosebi locuitorilor din această comunitate din Varginha, vă spun: nu sunteți singuri, Biserica este cu voi, Papa este cu voi. Vă port pe fiecare dintre voi în inima mea și îmi însușesc intențiile pe care le aveți înlăuntrul vostru: mulțumirile pentru bucurii, cererile de ajutor în dificultăți, dorința de consolare în momentele de durere și de suferință. Încredințez totul mijlocirii Fecioarei de la Aparecida, Mama tuturor săracilor din Brazilia, și cu mare afecțiune vă împart binecuvântarea mea. Mulțumesc!

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 25.07.2013
Publicarea pe acest sit: 27.07.2013
Etichete: , , , ,

Lasă un răspuns