Discursul Papei la întâlnirea de la școala din Harlem

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
la întâlnirea de la școala
„Stăpâna noastră, regina îngerilor”
din Harlem, New York, 25 septembrie 2015

Iubiți frați și surori, bună seara!

Sunt bucuros să fiu aici cu voi, împreună cu toată această mare familie care vă însoțește. Îi văd pe profesorii voștri, pe educatori, pe părinți și rudele. Mulțumesc pentru primire! Și cer scuze în special profesorilor pentru că „fur” câteva minute de la orele din clasă… dar sunt toți mulțumiți, știu asta!

Mi-au explicat că una dintre caracteristicile frumoase ale aceste școli și ale acestei munci este că elevii și unii dintre voi vin din alte locuri, și mulți din alte țări. Și acest lucru este frumos. Chiar dacă știu că nu este întotdeauna ușor să trebuiască să te muți și să găsești o casă nouă, să găsești vecini noi, prieteni; nu este ușor, însă trebuie început. La început poate să fie un pic obositor. De atâtea ori a învăța o limbă nouă, adaptarea la o nouă cultură, la o climă nouă. Câte lucruri trebuie învățate! Nu numai temele de la școală, ci atâtea lucruri.

Frumosul este că întâlnim și prieteni noi și acest lucru este foarte important, noii prieteni pe care-i întâlnim. Întâlnim persoane care ne deschid ușile și ne arată tandrețea lor, prietenia lor, înțelegerea lor și încearcă să ne ajute pentru ca să nu ne simțim străini. Este o întreagă muncă a oamenilor care ne ajută să ne simțim acasă. Chiar dacă uneori imaginația se întoarce la patria noastră, însă întâlnim oameni buni care ajută să ne simțim acasă. Ce frumos este a putea simți școala, locurile de reuniune, ca o a doua casă. Și acest lucru e important nu numai pentru voi, ci pentru familiile voastre. În acest mod școala devine o mare familie pentru toți, unde împreună cu mamele noastre, cu tații, bunicii, educatorii, profesorii și colegii învățăm să ne ajutăm să împărtășim ceea ce este bun în fiecare, să dăm ceea ce este mai bun din noi înșine, să lucrăm în grup, să ne jucăm în grup – care este atât de important – și să perseverăm în obiectivele noastre.

Foarte aproape de aici este o stradă foarte importantă cu numele unei persoane care a făcut atâta bine pentru alții și pe care vreau s-o amintesc cu voi. Mă refer la pastorul Martin Luther King. El a spus într-o zi: „Am un vis”. A visat că atâția copii, atâtea persoane vor avea egalitate de oportunități. A visat că atâția bărbați și femei, ca voi, vor putea merge cu capul sus, cu demnitatea celui care poate să-și câștige existența. Este frumos a avea vise și este frumos a putea lupta pentru vise. Nu uitați asta.

Astăzi vrem să continuăm să visăm și „să sărbătorim” toate oportunitățile care, atât vouă cât și nouă celor mari, ne permit să nu pierdem speranța într-o lume mai bună și cu posibilități mai mari. Și atâtea persoane pe care le-am salutat și pe care mi le-au prezentat visează ca voi, visează asta. Și pentru aceasta se implică în această muncă. Se implică în viața voastră pentru a vă însoți pe acest drum. Toți visăm. Mereu. Știu că unul din visele părinților voștri, al educatorilor voștri și al tuturor celor care vă ajută – și al cardinalului Dolan, care este foarte bun! – este ca să puteți crește și trăi cu bucurie. Aici se vede că sunteți zâmbitori: continuați așa, ajutați să contagieze bucuria toate persoanele pe care le aveți aproape. Nu este mereu ușor. În toate casele există probleme, există situații dificile, există boli, dar nu încetați să visați că puteți trăi cu bucurie.

Voi toți care sunteți aici, mici și mari, aveți dreptul să visați și mă bucur mult că puteți găsi, fie în școală, fie aici, în prietenii voștri, în profesorii voștri, în toți cei care se apropie pentru a ajuta, sprijinul necesar pentru a putea face asta. Acolo unde sunt vise, unde este bucurie, acolo este mereu Isus. Mereu. În schimb, cine este cel care seamănă tristețe, care seamănă neîncredere, care seamănă invidie, care seamănă dorințele rele? Cum se numește? Diavolul. Diavolul semănă mereu tristețe, pentru că nu vrea ca să fim fericiți, nu vrea ca să visăm. Unde este bucurie este mereu Isus, pentru că Isus este bucurie și vrea să ne ajute pentru ca această bucurie să dureze în toate zilele.

Înainte de a vă lăsa aș vrea să vă dau o „temă pentru acasă” – bine? Este o cerere simplă dar foarte importantă: nu uitați să vă rugați pentru mine, pentru ca eu să pot împărtăși cu atâtea persoane bucuria lui Isus. Și să ne rugăm și pentru ca mulți să poată avea parte de această bucurie pe care o aveți voi când vă simțiți însoțiți, ajutați, sfătuiți, chiar dacă există probleme, însă este această pace în inimă, pentru că Isus nu ne abandonează.

Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți și pe fiecare dintre voi și Sfânta Fecioară Maria să vă ocrotească. Mulțumesc.

Nu știți să cântați ceva? Voi, nu știți să cântați? Să vedem, cine este mai curajos…

[două femei cântă]

Mulțumesc. Multe mulțumiri!

Bine, un cântec și apoi toți împreună ne rugăm Tatăl nostru.

[cântec]

Mulțumesc! Și acum să ne rugăm. Toți împreună să ne rugăm Tatăl nostru.

Tatăl nostru…

[Binecuvântarea]

Și rugați-vă pentru mine. Nu uitați tema pentru acasă!

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 25.09.2015
Publicarea pe acest sit: 26.09.2015
Etichete: , ,

Lasă un răspuns