Discursul Papei la întâlnirea cu reprezentanţii diferitelor etnii de ţigani şi rromi

Discurul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
la întâlnirea cu reprezentanții diferitelor etnii
de țigani și rromi
Vatican, 11 iunie 2011

Venerați frați,
Iubiți frați și surori,

o Del si tumentsa! [Domnul să fie cu voi!]

Pentru mine este o mare bucurie să vă întâlnesc și să vă spun bun venit, cu ocazia pelerinajului vostru la mormântul apostolului Petru. Îi mulțumesc arhiepiscopului Mons. Antonio Maria Veglio, președinte al Consiliului Pontifical al Pastorației pentru Migranți și Itineranți, pentru cuvintele pe care mi le-a adresat și în numele vostru și pentru că a organizat evenimentul. Extind exprimarea recunoștinței mele și la Fundația „Migrantes” din Conferința Episcopilor din Italia, la Dieceza de Roma și la Comunitatea „Sfântul Egidiu” pentru că au colaborat la realizarea acestui pelerinaj și pentru ceea ce fac zilnic pentru primirea și integrarea voastră. Un „mulțumesc” special vă adresez vouă, care ați oferit mărturiile voastre, cu adevărat semnificative.

Ați venit la Roma din toate părțile Europei pentru a manifesta credința voastră și iubirea voastră față de Cristos, față de Biserică – ce este o casă pentru voi toți – și față de papa. Slujitorul lui Dumnezeu Paul al VI-lea a adresat țiganilor, în anul 1965, aceste cuvinte de neuitat: „Voi în Biserică nu sunteți la margine, ci, sub anumite aspecte, voi sunteți în centru, voi sunteți în inimă. Voi sunteți în inima Bisericii”. Repet și eu astăzi cu iubire: voi sunteți în inima Bisericii! Sunteți o iubită porțiune a poporului lui Dumnezeu pelerin și ne amintiți că „nu avem aici o cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea care trebuie să vină” (Evr 13,14). Și la voi a ajuns mesajul mântuirii la care ați răspuns cu credință și speranță, îmbogățind comunitatea eclezială cu credincioși laici, preoți, diaconi, călugărițe și călugări țigani. Poporul vostru l-a dat Bisericii pe fericitul Zefirino Giménez Malla, de la a cărui naștere celebrăm 150 de ani și de la al cărui martiriu celebrăm 75 de ani. Prietenia cu Domnul l-a făcut pe acest martir martor autentic al credinței și al carității. Cu intensitatea cu care el îl adora pe Dumnezeu și descoperea prezența sa în orice persoană și în orice eveniment, fericitul Zefirino iubea Biserica și pe păstorii ei. Terțiar franciscan, a rămas fidel identității sale de țigan, istoriei și identității propriei etnii. Căsătorit conform tradiției țiganilor, împreună cu soția a hotărât să convalideze legătura în Biserică prin sacramentul Căsătoriei. Religiozitatea sa profundă avea exprimare în participarea zilnică la sfânta Liturghie și în recitarea Rozariului. Tocmai coronița Rozariului, pe care o avea mereu în buzunar, a devenit motivul arestării sale și a făcut din fericitul Zefirino un autentic „martir al Rozariului”, pentru că nu a lăsat să-i fie luat din mână nici măcar în momentul morții. Astăzi, fericitul Zefirino vă invită să urmați exemplul său și vă arată calea: dedicarea pentru rugăciune și îndeosebi pentru Rozariu, iubirea față de Euharistie și față de celelalte Sacramente, respectarea poruncilor, onestitatea, caritatea și generozitatea față de aproapele, în special față de cei săraci; acest lucru vă va face tari în fața riscului ca sectele sau alte grupuri să pună în pericol comuniunea voastră cu Biserica.

Istoria voastră este complexă și, în unele perioade, dureroasă. Sunteți un popor care în secolele trecute nu a trăit ideologii naționaliste, nu a aspirat să posede un pământ sau să domine alți oameni. Ați rămas fără patrie și ați considerat în mod ideal drept casă a voastră întregul continent. Totuși, persistă probleme grave și îngrijorătoare, cum ar fi raporturile adesea dificile cu societățile în care trăiți. Din păcate, de-a lungul secolelor ați cunoscut gustul amar al neprimirii și, uneori, al persecuției, așa cum s-a întâmplat în Cel de-al Doilea Război Mondial: mii de femei, bărbați și copii au fost uciși în mod barbar în lagărele de exterminare. A fost – așa cum spuneți voi – Porrajmos, „Marea devorare”, o dramă încă puțin recunoscută și ale cărei proporții se măsoară cu greutate, dar pe care familiile voastre o poartă în inimă. În timpul vizitei mele la lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, la 28 mai 2006, m-am rugat pentru victimele persecuției și m-am înclinat în fața lespezii în limba romanes, care amintește de cei căzuți ai voștri. Conștiința europeană nu poate să uite atâta durere! Poporul vostru să nu mai fie niciodată obiect de samavolnicie, de refuz și de dispreț! Din partea voastră, căutați mereu dreptatea, legalitatea, reconcilierea și străduiți-vă să nu fiți niciodată cauză de suferință pentru alții!

Astăzi, slavă Domnului, situația se schimbă: noi oportunități se deschid în fața voastră, în timp ce dobândiți o nouă conștiință. De-a lungul timpului ați creat o cultură cu expresii semnificative, cum ar fi muzica și cântul, care au îmbogățit Europa. Multe etnii nu mai sunt nomade, ci caută stabilitate cu noi așteptări în fața vieții. Biserica merge împreună cu voi și vă invită să trăiți conform exigențelor angajante ale Evangheliei încrezându-vă în puterea lui Cristos, spre un viitor mai bun. Și Europa, care reduce granițele și consideră bogăție diversitatea popoarelor și culturilor, vă oferă noi posibilități. Vă invit, dragi prieteni, să scrieți împreună o nouă pagină de istorie pentru poporul vostru și pentru Europa! Căutarea de locuințe și locuri de muncă demne și de instruire pentru copii sunt bazele pe care trebuie construită acea integrare din care veți trage profit voi și întreaga societate. Dați și voi colaborarea voastră eficace și loială, pentru ca familiile voastre să se situeze cu demnitate în țesutul civil european! Între voi sunt numeroși copiii și tinerii care doresc să se instruiască și să trăiască împreună cu alții și asemenea altora. La ei privesc cu iubire, convins că fiii voștri au dreptul la o viață mai bună. Binele lor să fie aspirația voastră cea mai mare! Păstrați demnitatea și valoarea familiilor voastre, mici Biserici domestice, pentru ca să fie adevărate școli de umanitate (cf. Gaudium et spes, 52). La rândul lor, instituțiile să se străduiască pentru a însoți în mod corespunzător acest drum.

În sfârșit, și voi sunteți chemați să participați activ la misiunea evanghelizatoare a Bisericii, promovând activitatea pastorală în comunitățile voastre. Prezența printre voi a preoților, diaconilor și persoanelor consacrate, care aparțin etniilor voastre, este dar al lui Dumnezeu și semn pozitiv al dialogului Bisericilor locale cu poporul vostru, care trebuie susținut și dezvoltat. Dați încredere și ascultare acestor frați și surori ai voștri și oferiți împreună cu ei vestirea coerentă și bucuroasă a iubirii lui Dumnezeu față de poporul țigănesc, precum și față de toate popoarele! Biserica dorește ca toți oamenii să se recunoască fii ai aceluiași Tată și membri ai aceleiași familii umane. Suntem în ajunul Rusaliilor, când Domnul l-a revărsat pe Duhul său asupra apostolilor care au început să vestească Evanghelia în limbile tuturor popoarelor. Duhul Sfânt să reverse darurile sale cu îmbelșugare peste voi toți, peste familiile și comunitățile voastre răspândite în lume și să vă facă martori generoși ai lui Cristos Înviat. Maria Preasfântă, atât de îndrăgită de poporul vostru și pe care voi o invocați ca „Amari Devleskeridej„, „Maica Noastră a lui Dumnezeu”, să vă însoțească pe căile lumii și fericitul Zefirino să vă susțină cu mijlocirea sa.

[Vă mulțumesc din inimă vouă tuturor care ați venit aici la scaunul lui Petru pentru a manifesta credința voastră și iubirea voastră față de Biserică și față de papa. Fericitul Zefirino să fie pentru voi toți exemplul unei vieți trăite pentru Cristos și pentru Biserică, respectând poruncile și iubindu-l pe aproapele. Papa este aproape de fiecare dintre voi și vă amintește în rugăciunile sale. Domnul să vă binecuvânteze pe voi și comunitățile voastre, familiile voastre și viitorul vostru. Domnul să vă dăruiască sănătate și noroc. Rămâneți cu Dumnezeu!].

Mulțumesc! Și Rusalii fericite vouă tuturor!

Autor: Papa Benedict al XVI-lea
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 11.06.2011
Publicarea pe acest sit: 12.06.2011
Etichete: ,

Lasă un răspuns