Discursul Papei la întâlnirea cu Patriarhul Bisericii Asiriene

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
la întâlnirea cu Patriarhul Bisericii Asiriene,
Sanctitatea Sa Mar Gewargis al III-lea,
joi, 17 noiembrie 2016

Sanctitate, preaiubiți frați întru Cristos,

Este o mare bucurie și o ocazie de har să vă întâlnesc aici, lângă mormântul sfântului Petru. Cu afect vă adresez bun-venit, mulțumind pentru cuvintele respectuoase care mi-au fost adresate. Prin intermediul vostru, doresc să extind salutul meu cordial în Domnul la toți episcopii, preoții și credincioșii din Biserica asiriană din Orient. Cu cuvintele apostolului Paul, care în acest oraș și-a vărsat sângele pentru Domnul, aș vrea să vă spun: „Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos” (Rom 1,7).

Această întâlnire și rugăciunea pe care împreună o vom înălța astăzi către Domnul invocă tocmai darul păcii. De fapt suntem consternați pentru ceea ce continuă să se întâmple în Orientul Mijlociu, în special în Irak și în Siria. Acolo se revarsă asupra sutelor de mii de copii nevinovați, de femei și de bărbați violența teribilă a conflictelor sângeroase, pe care nicio motivație n-o poate justifica sau permite. Acolo frații și surorile noștri creștini, precum și diferite minorități religioase și etnice sunt din păcate obișnuiți să sufere zilnic mari încercări.

În mijlocul unei așa dureri, al cărei sfârșit îl implor, în fiecare zi vedem creștini care parcurg calea crucii mergând cu blândețe pe urmele lui Isus, unindu-se cu el, care cu crucea sa ne-a reconciliat, „nimicind ura” (Ef 2,16). Acești frați și surori sunt modele care ne îndeamnă în orice împrejurare să rămânem cu Domnul, să îmbrățișăm crucea sa, să ne încredem în iubirea sa. Ne arată că în centrul credinței noastre se află mereu prezența lui Isus, care ne invită, și în adversități, să nu încetăm să trăim mesajul său de iubire, de reconciliere și de iertare. Asta învățăm de la martiri și de la cei care și astăzi, chiar cu prețul vieții, rămân fideli față de Domnul și cu el înving răul cu binele (cf. Rom 12,21). Suntem recunoscători față de acești frați ai noștri, care ne stimulează să urmăm calea lui Isus pentru a înfrânge dușmănia. După cum sângele lui Cristos, vărsat din iubire, a reconciliat și a unit, făcând să răsară Biserica, tot așa sângele martirilor este sămânța unității creștinilor. El ne cheamă să ne dedicăm cu caritate fraternă pentru comuniune.

Mulțumesc lui Dumnezeu pentru legăturile fraterne trainice care deja subzistă între noi și pe care această vizită, atât de plăcută și prețioasă, le întărește ulterior. mulți pași semnificativi au fost deja făcuți. Iubitul vostru predecesor, catholicos-patriarhul Mar Dinkha al IV-lea, pe care am avut bucuria de a-l întâlni în urmă cu doi ani, a semnat aici la Roma cu sfântul Ioan Paul al II-lea Declarația cristologică comună. Ea ne permite să mărturisim aceeași credință în misterul Întrupării. Acest rezultat istoric a deschis calea pentru pelerinajul nostru spre comuniunea deplină, un drum pe care doresc cu ardoare să-l continui. În acest parcurs confirm angajarea Bisericii Catolice pentru ca dialogul nostru, deja atât de rodnic, să poată înainta. În viitor el va putea să contribuie la refacerea armoniei depline, în folosul comunităților noastre, care adesea trăiesc deja în contact strâns. De aceea doresc foarte mult ca să ne poată ajuta Comisia comună pentru dialogul teologic dintre Biserica Catolică și Biserica Asiriană din Orient să netezim drumul spre acea zi atât de așteptată, în care vom putea celebra jertfa Domnului la același altar, ca semn real al comuniunii ecleziale pe deplin restabilite.

Între timp avem oportunitatea de a face pași iuți, crescând în cunoașterea reciprocă și mărturisind împreună Evanghelia. Apropierea noastră să fie plămadă de unitate. Suntem chemați să lucrăm împreună în caritate oriunde este posibil, așa încât iubirea să indice calea comuniunii. La Botez am redescoperit fundamentul comuniunii reale dintre noi. Catolici și asirieni, „toți am fost botezați într-un singur Duh” (1Cor 12,13): aparținem unicului Trup al lui Cristos, suntem frați în El. Cu această certitudine continuăm, mergând împreună cu încredere, alimentând – în rugăciune și în special la altarul Domnului – caritatea care „unește în mod perfect” (Col 3,14). Ea reface fracturile și vindecă sfâșierile. Să nu încetăm să-i cerem Domnului, medic divin, să vindece rănile din trecut cu ungerea benefică a milostivirii sale.

Ne va face bine să reînnoim și amintirea comună a activității noastre evanghelizatoare. Ea își are propriile rădăcini în comuniunea Bisericii primare. De acolo s-a născut acea răspândire a Evangheliei care, la începuturile credinței, a ajuns la Roma și în ținuturile din Mesopotamia, leagăn al civilizațiilor foarte vechi, aducând la lumină comunități creștine înfloritoare. Marii evanghelizatori de atunci, sfinții și martirii din orice timp, toți concetățeni ai Ierusalimului din cer, ne îndeamnă acum să deschidem, împreună, cărări rodnice de comuniune și de mărturie.

Sanctitate, frate preaiubit, cu bucurie și afect doresc să exprim recunoștința mea față de vizita dumneavoastră și pentru darul de a ne ruga astăzi împreună, unii pentru alții, pentru a invoca ocrotirea și paza Domnului, pentru a cere ca voința sa milostivă să fie primită pe deplin de noi și mărturisită fratern.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 17.11.2016
Publicarea pe acest sit: 17.11.2016
Etichete: ,

Comments are closed