Discursul Papei la întâlnirea cu cetățenii în Cesena

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
la întâlnirea cu cetățenii din Cesena
Piazza del Popolo, 1 octombrie 2017

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Îmi place să încep vizita mea la Cesena întâlnind totalitatea cetățenilor, în acest loc așa de semnificativ pentru viața civilă și socială a orașului vostru. Un oraș bogat în civilizație și încărcată în istorie, care printre fiii săi iluștri a dat naștere și la doi papi: Pius al VI-lea, al cărui al treilea centenar al nașterii îl comemorăm, și Pius al VII-lea.

De multe secole această piață constituie punctul de întâlnire al cetățenilor și locul unde se desfășoară târgul. Așadar ea merită numele său: Piața poporului, sau simplu „Piața”, pentru că este a poporului, spațiu public în care se iau decizii relevante pentru oraș în palatul primăriei și se demarează inițiative economice și sociale. Piața este un loc emblematic, unde aspirațiile fiecăruia se confruntă cu exigențele, așteptările și visele tuturor cetățenilor; unde grupurile particulare conștientizează că dorințele lor trebuie armonizate cu acelea ale colectivității. Eu aș spune – permiteți-mi imaginea -: în această piață se „plămădește” binele comun al tuturor, aici se lucrează pentru binele comun al tuturor. Această armonizare a dorințelor proprii cu acelea ale comunității face binele comun. În această piață se învață că, nici măcar fiecare în parte nu se poate bucura de drepturile sale și realiza propriile aspirații nobile, pentru că ar dispare spațiul ordonat și civil în care să trăiască și să acționeze.

Centralitatea pieței trimite oricum mesajul că este esențial a lucra toți împreună pentru binele comun. Aceasta este baza bunei guvernări a orașului, care îl face frumos, sănătos și primitor, răscruce de inițiative și motor al unei dezvoltări sustenabile și integrale.

Această piață, ca toate celelalte piețe din Italia, amintește de necesitatea politicii bune pentru viața comunității; nu a celei aservite ambițiilor individuale sau prepotenței facțiunilor sau centrelor de interese. O politică ce să nu fie nici slujitoare nici stăpână, ci prietenă și colaboratoare; nu fricoasă sau nesăbuită, ci responsabilă deci curajoasă și prudentă în același timp; care să facă să crească implicarea persoanelor, incluziunea și participarea lor progresivă; care să nu lase pe margine unele categorii, care să nu părăduiască și să nu polueze resursele naturale – de fapt ele nu sunt o fântână fără fund ci o comoară dăruită nouă de Dumnezeu pentru ca s-o folosim cu respect și inteligență. O politică ce să știe să armonizeze aspirațiile legitime ale fiecăruia și ale grupurilor ținând cârma cu putere spre interesul tuturor cetățenilor.

Aceasta este fața autentică a politicii și motivația sa de a exista: o slujire inestimabilă adusă binelui întregii colectivități. Și acesta este motivul pentru care doctrina socială a Bisericii o consideră o formă nobilă de caritate. De aceea îi invit pe tineri și pe cei mai puțin tineri să se pregătească în mod adecvat și să se angajeze personal în acest domeniu, asumând încă de la început perspectiva binelui comun și respingând orice formă chiar minimă de corupție. Corupția este molia vocației politice. Corupția nu lasă civilizația să crească. Și politicianul bun are și propria cruce atunci când vrea să fie bun pentru că trebuie să lase de atâtea ori ideile sale personale pentru a lua inițiativele altora și a le armoniza, a le uni, pentru ca tocmai binele comun să fie dus înainte. În acest sens, politicianul bun ajunge mereu să fie un „martir” în slujire, pentru că lasă propriile idei dar nu le abandonează, le pune în discuție cu toți pentru a merge spre binele comun, și acest lucru este foarte frumos.

Din această piață vă invit să luați în considerare noblețea acțiunii politice în numele și în favoarea poporului, care se recunoaște într-o istorie și în valori împărtășite și cere liniște a vieții și dezvoltare ordonară. Vă invit să cereți de la protagoniștii vieții publice coerență de angajare, pregătire, corectitudine morală, capacitate de inițiativă, bunăvoință, răbdare și tărie sufletească în înfruntarea provocărilor de astăzi, totuși fără a pretinde o perfecțiune imposibilă. Și atunci când politicianul greșește, să aibă măreția sufletească de a spune: „Am greșit, scuzați-mă, mergem înainte”. Și acest lucru este nobil! Evenimentele umane și istorice și complexitatea problemelor nu permit să se rezolve totul și imediat. Bagheta magică nu funcționează în politică. Un realism sănătos știe că și clasa conducătoare cea mai bună nu poate rezolva într-o clipită toate problemele. Pentru a ne da seama de asta e suficient să încerc să acționăm personal în loc să ne limităm să observăm și să criticăm din balcon activitatea celorlalți. Și acesta este un defect, când criticile nu sunt constructive. Dacă politicianul greșește, mergi și spune-i, există atâtea moduri de a-i spune: „Dar, cred că asta ar fi mai bine așa, așa…”. Prin presă, radio… Dar spune-o în mod constructiv. Și nu privi de la balcon, să observi de la balcon așteptând ca el să greșească. Nu, asta nu construiește civilizația. Se va găsi în acest mod forța de a asuma responsabilitățile care ne revin, înțelegând în același timp că, și cu ajutorul lui Dumnezeu și colaborarea oamenilor, se va întâmpla oricum să comitem greșeli. Cu toții greșim. „Scuzați-mă, am greșit. Reiau drumul corect și merg înainte”.

Iubiți frați și surori, acest oraș, ca toată Romagna, a fost în mod tradițional ținut cu pasiuni politice aprinse. Aș vrea să vă spun vouă și tuturor: redescoperiți și pentru astăzi valoarea acestei dimensiuni esențiale a conviețuirii sociale și dați contribuția voastră, gata să faceți să prevaleze binele întregului asupra binelui unei părți; gata să recunoașteți că orice idee trebuie verificată și remodelată în confruntarea cu realitatea; gata să recunoașteți că este fundamental a demara inițiative mai mult trezind ample colaborări decât a tinde spre ocuparea locurilor. Fiți exigenți cu voi înșivă și cu alții, știind că angajarea conștiincioasă precedată de o pregătire corespunzătoare va da rodul său și va face să crească binele și chiar fericirea persoanelor. Ascultați-i pe toți, toți au dreptul să-și facă auzit glasul, dar în special ascultați-i pe tineri – și pe politicienii tineri -: „Uite, tinere, tânără, cu privire la asta greșești, ia-o pe celălalt drum, gândește-te”. Acest raport între bătrâni și tineri este o comoară pe care noi trebuie s-o restabilim. Astăzi este ora tinerilor? Da, la jumătate: este și ora bătrânilor. Astăzi este ora în politică a dialogului dintre tineri și bătrâni. Vă rog, mergeți pe acest drum!

Politica a părut în acești ani că uneori se retrage din fața agresivității și a răspândirii altor forme de putere, ca aceea financiară și aceea mediatică. Trebuie relansate drepturile politicii bune, independența sa, capacitatea sa specifică de a sluji binele public, de a acționa în așa fel încât să diminueze inegalitățile, să promoveze cu măsuri concrete binele familiilor, să furnizeze un cadru solid de drepturi-obligații – să le echilibreze pe amândouă – și să le facă efective pentru toți. Poporul, care se recunoaște într-un ethos și într-o cultură proprie, așteaptă de la politica bună apărarea și dezvoltarea armonioasă a acestui patrimoniu și a celor mai bune potențialități ale sale. Să-l rugăm pe Domnul pentru ca să ridice politicieni buni, care să aibă cu adevărat la inimă societatea, poporul și binele săracilor. Lui, Dumnezeului dreptății și al păcii, încredințez viața socială și civilă a orașului vostru. Mulțumesc.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 01.10.2017
Publicarea pe acest sit: 02.10.2017
Etichete: ,

Lasă un răspuns