Discursul Papei la întâlnirea cu autoritățile mexicane

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
la întâlnirea cu autoritățile,
societatea civilă și corpul diplomatic
Palatul Național, Ciudad de Mexico,
sâmbătă, 13 februarie 2016

Domnule președinte,
Membri ai guvernului Republicii,
Stimate autorități,
Reprezentanți ai societății civile,
Frați întru Episcopat,
Domnilor și doamnelor!

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru cuvintele de bun-venit pe care mi le-ați adresat. Este motiv de bucurie a putea călca pe acest pământ mexican care ocupă un loc special în inima Americilor. Astăzi vin ca misionar de milostivire și de pace, dar și ca un fiu care vrea să aducă omagiu mamei sale, Fecioara de Guadalupe și să se lase privit de ea.

Încercând să fiu un fiu bun, mergând pe urmele mamei, doresc, la rândul meu, să aduc omagiu acestui popor și acestui pământ atât de bogat de cultură, de istorie și de diversitate. În persoana dumneavoastră, domnule președinte, doresc să salut și să îmbrățișez poporul mexican în multiplele sale exprimări și în cele mai diferite situații în care el trăiește. Mulțumesc pentru că mă primiți astăzi în țara dumneavoastră.

Mexicul este o țară mare. Binecuvântată cu îmbelșugate bogății naturale și o foarte bogată biodiversitate care se extinde de-a lungul întregului său teritoriu vast. Situarea sa geografică privilegiată o face o răscruce a Americilor; și culturile sale indigene, metise și creole, îi conferă o identitate proprie care pune la dispoziția sa o bogăție culturală care nu este mereu ușor de găsit și în special de valorizat. Înțelepciunea ancestrală înnăscută în multiculturalitatea sa este, pe departe, una dintre cele mai mari resurse umane ale sale. O identitate care a învățat să ia formă în diversitate și, fără nicio îndoială, constituie un bogat patrimoniu de valorizat, de stimulat și de îngrijit.

Cred și îndrăznesc să spun că principala bogăție a Mexicului are astăzi o față tânără; da, sunt tinerii săi. Un pic peste jumătate din populație este compusă din tineri. Acest lucru permite să se gândească și să se proiecteze un viitor, o zi de mâine. Acest lucru dă speranță și deschidere spre viitor. Un popor bogat în tineret este un popor capabil să se reînnoiască, să se transforme; este o invitație de a ridica privirea cu entuziasm spre viitor și, în același timp, ne provoacă pozitiv în prezent. Această realitate ne duce în mod inevitabil să reflectăm asupra responsabilității fiecăruia în construirea Mexicului pe care îl dorim, a Mexicului pe care intenționăm să-l transmitem generațiilor viitoare. Ne duce de asemenea la conștiința că un viitor bogat în speranță se formează într-un prezent format din bărbați și femei drepți, onești, capabili să se angajeze pentru binele comun, acel „bine comun” care în acest secol al douăzeci și unulea nu este foarte apreciat. Experiența ne demonstrează că de fiecare dată când noi căutăm calea privilegiului sau a beneficiilor pentru puțini în dauna binelui tuturor, mai devreme sau mai târziu viața socială se transformă într-un teren fertil pentru corupție, trafic de droguri, excluderea culturilor diferite, violența și chiar pentru traficul de persoane, sechestrarea și moartea, care provoacă suferință și care frânează dezvoltarea.

Poporul mexican a întărit experiența sa cu o identitate care a fost formată în momente anevoioase și dificile ale istoriei sale de mari mărturii ale cetățenilor care au înțeles că, pentru a putea depăși situațiile născute din închiderea individualismului, era necesar acordul instituțiilor politice, sociale și al pieței și al tuturor bărbaților și femeilor angajați în căutarea binelui comun și în promovarea demnității persoanei.

O cultură ancestrală și un capital uman deschis la speranță, ca al vostru, trebuie să fie un izvor de stimulare pentru a găsi noi forme de dialog, de tratative, de punți în măsură să ne conducă de-a lungul parcursului unei angajări de solidaritate. O angajare în care toți, începând de la cei care se definesc creștini, ne dedicăm construirii „unei politici autentic umane” (Gaudium et spes, 73) și a unei societăți în care nimeni să nu se simtă victimă a culturii rebutului.

Responsabililor vieții sociale, culturale și politice le revine în mod special să lucreze pentru a oferi tuturor cetățenilor oportunitatea de a fi protagoniști demni ai destinului lor, în familie și în toate locurile în care se dezvoltă socialitatea umană, ajutându-i să găsească un acces efectiv la bunurile materiale și spirituale indispensabile: locuință adecvată, loc de muncă demn, alimentare, dreptate reală, o siguranță efectivă, un mediu sănătos și pașnic.

Aceasta nu este numai o chestiune de legi care cer actualizări sau îmbunătățiri – mereu necesare –, ci o formare urgentă a responsabilității personale a fiecăruia prin respectarea deplină a celuilalt drept coresponsabil în cauza comună de a promova dezvoltarea națiunii. Este o misiune care implică tot poporul mexican în diferitele sale instanțe, fie publice fie private, colective precum și individuale.

Vă asigur, domnule președinte, că, în acest efort, guvernul mexican poate să se bazeze pe colaborarea Bisericii catolice, care a însoțit viața acestei națiuni și care reînnoiește angajarea sa și voința sa de a se pune în slujba cauzei nobile a edificării civilizației iubirii.

Mă dispun să vizitez această mare și frumoasă țară ca misionar și pelerin, care dorește să reînnoiască împreună cu voi experiența milostivirii ca nou orizont de posibilități care este în mod inevitabil purtător de dreptate și de pace.

Și mă pun sub privirea Mariei, Fecioara de Guadalupe, pentru ca, prin mijlocirea sa, Tatăl milostiv să ne dea ca aceste zile și viitorul acestei țări să fie o oportunitate de întâlnire, de comuniune și de pace.

Multe mulțumiri.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 13.02.2016
Publicarea pe acest sit: 14.02.2016
Etichete: , ,

Comments are closed