Discursul Papei la întâlnirea cu autoritățile din Georgia

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
la întâlnirea cu autoritățile, cu societatea civilă
și cu corpul diplomatic
Tbilisi, vineri, 30 septembrie 2016

Domnule președinte,
Stimate autorități,
Iluștri membri ai corpului diplomatic,
Doamnelor și domnilor,

Îi mulțumesc lui Dumnezeu Atotputernicul pentru că mi-a oferit oportunitatea de a vizita această țară binecuvântată, loc de întâlnire și de schimb vital între culturi și civilizații, care în creștinism a găsit, încă de la predica sfintei Nino la începutul secolului al IV-lea, cea mai profundă identitate a sa și fundamentul sigur al valorilor sale. Așa cum a afirmat sfântul Ioan Paul al II-lea vizitând patria voastră: „Creștinismul a devenit sămânța înfloririi succesive a culturii georgiene” (Discurs la ceremonia de bun-venit, 8 noiembrie 1999: Insegnamenti XXII, 2 [1999], 841), și această sămânță continuă să producă roadele sale. Amintind cu recunoștință întâlnirea noastră din Vatican de anul trecut și relațiile bune pe care Georgia le-a menținut mereu cu Sfântul Scaun, vă mulțumesc mult dumneavoastră, domnule președinte, pentru invitația dumneavoastră plăcută și pentru cuvintele cordiale de bun-venit pe care mi le-ați adresat în numele autorităților de stat și al întregului popor georgian.

Istoria pluriseculară a patriei voastre manifestă înrădăcinarea în valorile exprimate de cultura sa, de limba sa și de tradițiile sale, inserând țara cu titlu deplin în mod rodnic și deosebit în albia civilizației europene; în același timp, așa cum evidențiază poziția sa geografică, ea este aproape o punte naturală între Europa și Asia, o legătură care facilitează comunicațiile și relațiile dintre popoare, care a făcut posibile în cursul secolelor atât comerțul cât și dialogul și confruntarea ideilor și experiențelor dintre lumi diferite. Așa cum recită cu mândrie imnul vostru național: „Icoana mea este patria mea, […] munți și văi strălucitoare sunt împărtășite cu Dumnezeu”. Patria este ca o icoană care definește identitatea, trasează trăsăturile și istoria, în timp ce munții, înălțându-se liberi spre cer, departe de a fi un zid de netrecut, dau strălucire văilor, le disting și le pun în relație, făcându-le pe fiecare diferită de celelalte și pe toate solidare cu cerul comun care este deasupra lor și le protejează.

Domnul președinte, au trecut 25 de ani de la proclamarea independenței Georgiei, care în timpul acestei perioade, regăsindu-și libertatea deplină, a construit și a consolidat instituțiile sale democratice și a căutat căile pentru a garanta o dezvoltare cât mai mult posibil inclusivă și autentică. Toate acestea nu fără mari sacrificii, pe care poporul le-a înfruntat cu curaj pentru a-și asigura libertatea atât de mult dorită. Doresc ca drumul de pace și de dezvoltare să continue cu angajarea solidară a tuturor componentelor societății, în așa fel încât să creeze acele condiții de stabilitate, echitate și respectare a legalității apte să favorizeze creșterea și să mărească oportunitățile pentru toți.

Acest progres autentic și durabil are ca indispensabilă condiție preliminară coexistența pașnică între toate popoarele și statele din regiune. Asta cere ca să crească sentimente de reciprocă stimă și considerație, care nu pot să neglijeze respectarea prerogativelor suverane ale fiecărei țări în cadrul dreptului internațional. Cu scopul de a deschide cărări care să ducă la o pace durabilă și la o adevărată colaborare, trebuie avută conștiința că principiile relevante pentru o relație dreaptă și stabilă între state sunt în slujba conviețuirii concrete, ordonate și pașnice între națiuni. De fapt, în prea multe locuri de pe pământ pare să prevaleze o logică ce face dificilă menținerea diferențelor legitime și a controverselor – care mereu pot să apară – într-un cadru de confruntare și dialog civil în care prevalează rațiunea, moderația și responsabilitatea. Acest lucru este cu atât mai necesar în momentul istoric prezent, în care nu lipsesc și extremisme violente care manipulează și deformează principii de natură civilă și religioasă pentru a le aservi unor planuri obscure de dominare și de moarte.

Trebuie ca toți să aibă la inimă în primul rând soarta ființei umane în concretețea sa și, cu răbdare, să facă orice tentativă pentru a evita ca divergențele să ajungă în violențe destinate să provoace enorme ruine pentru om și societate. Orice distincție cu caracter etnic, lingvistic, politic sau religios, departe de a fi folosită ca pretext pentru a transforma divergențele în conflicte și conflictele în tragedii interminabile, poate și trebuie să fie pentru toți izvor de îmbogățire reciprocă în folosul binelui comun. Asta cere ca fiecare să poată fructifica pe deplin propriile specificități, având înainte de toate posibilitatea de a trăi în pace în țara sa sau de a se întoarce în ea liber dacă, din vreun motiv, a fost constrâns s-o părăsească. Doresc ca responsabilii publici să continue să aibă la inimă situația acestor persoane, angajându-se în căutarea de soluții concrete și în afara chestiunilor politice nerezolvate. Se cer clarviziune și curaj pentru a recunoaște binele autentic al popoarelor și a-l urmări cu determinare și prudență, și este indispensabil a avea mereu în fața ochilor suferințele persoanelor pentru a continua cu convingere drumul, răbdător și obositor, dar și captivant și eliberator, al construirii păcii.

Biserica catolică – prezentă de secole în această țară și remarcată îndeosebi prin angajarea sa în promovarea umană și în operele caritative – împărtășește bucuriile și neliniștile poporului georgian și vrea să ofere contribuția sa pentru bunăstarea și pacea națiunii, colaborând activ cu autoritățile și societatea civilă. Doresc cu putere ca ea să continue să aducă genuina sa contribuție la creșterea societății georgiene, grație mărturiei comune a tradiției creștine care ne unește, grație angajării sale în favoarea celor mai nevoiași și printr-un reînnoit și mărit dialog cu vechea Biserică ortodoxă georgiană și cu celelalte comunități religioase din țară.

Dumnezeu să binecuvânteze Georgia și să-i dăruiască pace și prosperitate!

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 30.09.2016
Publicarea pe acest sit: 30.09.2016
Etichete:

Comments are closed