Discursul Papei la Calea Crucii cu tinerii

Discursul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
la Calea Crucii celebrată cu tinerii la Madrid
vineri, 19 august 2011

Dragi tineri!

Cu devoțiune și cu fervoare am celebrat această Cale a Crucii, însoțindu-l pe Cristos în Patimile și Moartea sa. Comentariul Surorilor Crucii, care îi slujesc pe cei mai săraci și nevoiași, ne-a ajutat să intrăm în misterul Crucii glorioase a lui Cristos, care conține adevărata înțelepciune a lui Dumnezeu, aceea care judecă lumea și pe cei care cred că sunt înțelepți (cf. 1Cor. 1,17-19). Ne-a ajutat în acest itinerar către calvar și contemplarea acestor imagini extraordinare ale patrimoniului religios ale Diecezelor spaniole. Sunt imagini în care credința și arta se armonizează, pentru a ajunge la inima omului și a-l invita la convertire. Când privirea credinței este limpede și autentică, frumusețea se pune în slujba ei și este capabilă să reprezinte misterele mântuirii noastre până la a ne emoționa în mod profund și a transforma inima noastră, așa cum s-a întâmplat cu Tereza a lui Isus contemplând o imagine a lui Cristos plin de răni (cf. Cartea vieții, 9,1).

În timp ce mergeam cu Isus, până la locul jertfei Sale pe Calvar, ne veneau în minte cuvintele Sfântului Pavel: „Cristos m-a iubit și S-a dat pe Sine însuși pentru mine” (Gal. 2,20). În fața unei iubiri atât de dezinteresate, plini de mirare și de gratitudine, ne întrebăm acum: Ce vom face noi pentru El? Care este răspunsul pe cere i-l vom da Sfântul Ioan o spune în mod clar: „În aceasta am cunoscut iubirea: că El Și-a pus sufletul Său pentru noi, și noi datori suntem să ne punem sufletele pentru frați” (1Io. 3,16). Patimile lui Cristos ne impulsionează să luăm pe umerii noștri suferința lumii, cu certitudinea că Dumnezeu nu este cineva îndepărtat sau departe de om și de vicisitudinile sale. Dimpotrivă, El s-a făcut unul dintre noi „pentru a putea com-pătimi împreună cu omul, în mod foarte real, în carne și sânge… Astfel în orice suferință omenească îl avem alături pe Cineva care împărtășește cu noi suferința și suportarea; de aici se răspândește în orice suferință con-solatio = consolarea, consolarea iubirii părtașe a lui Dumnezeu și astfel răsare steaua speranței” (Spe salvi, 39).

Dragi tineri, fie ca dragostea lui Dumnezeu pentru noi să crească bucuria voastră și să vă împingă să rămâneți aproape de cei mai puțin favorizați. Voi, care sunteți foarte deschiși la idea de a împărtăși viața cu ceilalți, nu treceți mai departe în fața suferinței omenești, unde Dumnezeu vă așteaptă pentru ca să îi oferiți ce este mai bun din voi: capacitatea voastră de a iubi și a compătimi. Diferitele forme de suferință care, de-a lungul Căii Crucii, au defilat prin fața ochilor noștri sunt chemări ale Domnului pentru a zidi viața mergând pe urmele Sale și a face din noi semne ale consolării și mântuirii Sale. „A suferi cu celălalt, pentru ceilalți; a suferi din iubire față de adevăr și de dreptate; a suferi din cauza iubirii și pentru a deveni o persoană care iubește cu adevărat – acestea sunt elemente fundamentale de umanitate, iar abandonarea lor l-ar distruge pe omul însuși” (ibid.)

Sper să știm primi aceste lecții și să le punem în practică. Să privim deci la Cristos, atârnat pe lemnul dur, și să îi cerem să ne învețe această înțelepciune misterioasă a crucii, datorită căreia omul trăiește. Crucea nu a fost sfârșitul unui insucces, ci dimpotrivă modul de a arăta oferta de iubire care ajunge până la dăruirea fără limite a propriei vieți. Tatăl vrea să iubească oamenii în îmbrățișarea Fiului Său răstignit din iubire. Crucea în forma și în semnificația ei reprezintă această iubire a Tatălui și a lui Cristos pentru oameni. În ea recunoaștem icoana iubirii supreme, unde învățăm să iubim ceea ce Dumnezeu iubește și așa cum o face El: aceasta este Vestea cea Bună care redă speranță lumii.

Să îndreptăm acum ochii noștri către Fecioara Maria, care pe Calvar ne-a fost dăruită ca și Mamă, și să o implorăm să ne susțină cu protecția sa iubitoare pe drumul vieții, în mod particular atunci când traversăm noaptea durerii, pentru ca să facem efortul de a ne menține ca și ea statornici la picioarele crucii.

Autor: Papa Benedict al XVI-lea
Traducător: pr. Cristian A. Sabău
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Catholica.ro
Publicarea în original: 19.08.2011
Publicarea pe acest sit: 20.08.2011
Etichete: , , ,

Lasă un răspuns