Discursul Papei la audienţa acordată Cardinalilor

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
la audiența acordată Colegiului Cardinalilor
vineri, 15 martie 2013

Frați cardinali,

Această perioadă dedicată Conclavului a fost încărcată de semnificație nu numai pentru Colegiul Cardinalilor, ci și pentru toți credincioșii. În aceste zile am simțit aproape în mod sensibil afectul și solidaritatea Bisericii universale, precum și atenția atâtor persoane care, deși nu împărtășesc credința noastră, privesc cu respect și admirație la Biserică și la Sfântul Scaun. Din toate colțurile pământului s-a înălțat cu fervoare și în cor rugăciunea poporului creștin pentru noul Papă, și încărcată de emoție a fost prima mea întâlnire cu mulțimea adunată în Piața „Sfântul Petru”. Cu acea imagine sugestivă a poporului care se roagă și bucuros imprimată încă în mintea mea, doresc să manifest recunoștința mea sinceră episcopilor, preoților și persoanelor consacrate, tinerilor, familiilor, bătrânilor, pentru apropierea lor spirituală, așa de emoționată și ferventă.

Simt nevoia să exprim recunoștința mea cea mai vie și profundă vouă tuturor, venerați și iubiți frați cardinali, pentru colaborarea plină de grijă la conducerea Bisericii în timpul de Sede Vacante. Adresez fiecăruia un salut cordial, începând de la decanul Colegiului Cardinalilor, domnul cardinal Angelo Sodano, căruia îi mulțumesc pentru expresiile de devoțiune și pentru urările fervente pe care mi le-a adresat în numele vostru. Cu el îi mulțumesc domnului cardinal Tarcisio Bertone, Conducător al Camerei Apostolice, pentru lucrarea sa plină de grijă în această delicată fază de tranziție, de asemenea preaiubitului cardinal Giovanni Battista Re, care a fost conducătorul nostru în Conclav: multe mulțumiri! Gândul meu se îndreaptă cu afect deosebit spre venerații cardinali care, din cauza vârstei sau a bolii, au asigurat participarea lor și iubirea lor față de Biserică prin oferirea suferinței și a rugăciunii. Și aș vrea să vă spun că alaltăieri cardinalul Mejía a avut un infarct cardiac: este internat la Clinica Pius al XI-lea. Dar se crede că sănătatea lui este stabilă și ne-a trimis salutările sale.

Nu poate lipsi mulțumirea mea și celor care, în diferitele funcții, s-au implicat activ în pregătirea și în desfășurarea Conclavului, favorizând siguranța și liniștea cardinalilor în această perioadă atât de importantă pentru viața Bisericii.

Un gând plin de mare afect și de profundă recunoștință adresez veneratului meu Predecesor Benedict al XVI-lea, care în acești ani de Pontificat a îmbogățit și a revigorat Biserica prin magisteriul său, bunătatea sa, călăuzirea sa, credința sa, umilința sa și blândețea sa. Vor rămâne un patrimoniu spiritual pentru toți! Slujirea petrină, trăită cu dăruire totală, a avut în el un interpret înțelept și umil, cu privirea îndreptată mereu spre Cristos, Cristos înviat, prezent și viu în Euharistie. Îl vor însoți mereu rugăciunea noastră ferventă, amintirea noastră neîncetată, recunoștința noastră nepieritoare și afectuoasă. Simțim că Benedict al XVI-lea a aprins în adâncul inimilor noastre o flacără: ea va continua să ardă pentru că va fi alimentată de rugăciunea sa, care va susține încă Biserica în drumul său spiritual și misionar.

Iubiți frați cardinali, această întâlnire a noastră vrea să fie aproape o prelungire a comuniunii ecleziale intense experimentate în această perioadă. Însuflețiți de simțul profund de responsabilitate și susținuți de o mare iubire față de Cristos și față de Biserică, ne-am rugat împreună, împărtășind frățește sentimentele noastre, experiențele și reflecțiile noastre. În acest climat de mare cordialitate a crescut astfel cunoașterea reciprocă și deschiderea reciprocă; și acest lucru este bun, pentru că noi suntem frați. Cineva îmi spunea: cardinalii sunt preoții Sfântului Părinte. Comunitatea aceea, prietenia aceea, apropierea aceea ne va face bine tuturor. Și această cunoaștere și această deschidere reciprocă ne-au facilitat docilitatea față de acțiunea Duhului Sfânt. El, Mângâietorul, este supremul protagonist al oricărei inițiative și manifestări de credință. Este curios: pe mine aceasta mă pune pe gânduri. Mângâietorul face toate diferențele în Biserici și pare că este un apostol de la Babel. Însă pe de altă parte este Cel care face unitatea acestor diferențe, nu în „egalitate”, ci în armonie. Eu îmi amintesc de acel Părinte al Bisericii care-l definea astfel: „Ipse harmonia est”. Mângâietorul care dă fiecărui dintre noi carisme diferite, ne unește în această comunitate de Biserică, ce îl adoră pe Tatăl, pe Fiul și pe El, pe Duhul Sfânt.

Tocmai pornind de la afectul colegial autentic care unește Colegiul Cardinalilor, exprim voința mea de a sluji Evanghelia cu iubire reînnoită, ajutând Biserica să devină tot mai mult în Cristos și cu Cristos, vița rodnică a Domnului. Stimulați și de celebrarea Anului Credinței, cu toții împreună, Păstori și credincioși, ne vom strădui să răspundem cu fidelitate la misiunea din totdeauna: a-l duce pe Isus Cristos omului și a-l conduce pe om la întâlnirea cu Isus Cristos Cale, Adevăr și Viață, prezent realmente în Biserică și în același timp în fiecare om. Această întâlnire îi face pe oameni să devină oameni noi în misterul Harului, trezind în suflet acea bucurie creștină care constituie acel de o sută de ori mai mult dăruit de Cristos celui care-l primește în propria existență.

Așa cum ne-a amintit de atâtea ori în învățăturile sale și, în cele din urmă, cu acel gest curajos și umil, Papa Benedict al XVI-lea, Cristos e cel care conduce Biserica prin intermediul Duhului său. Duhul Sfânt este sufletul Bisericii cu forța sa dătătoare de viață și unificatoare: din mulți face un singur trup, Trupul mistic al lui Cristos. Să nu cedăm niciodată în fața pesimismului, a acelei amărăciuni pe care diavolul ne-o oferă în fiecare zi; să nu cedăm în fața pesimismului și a descurajării: să avem certitudinea fermă că Duhul Sfânt dăruiește Bisericii, cu suflul său puternic, curajul de a persevera și chiar de a căuta noi metode de evanghelizare, pentru a duce Evanghelia până la marginile pământului (cf. Fap 1,8). Adevărul creștin este atrăgător și convingător pentru că răspunde la nevoia profundă a existenței umane, vestind în manieră convingătoare că Cristos este unicul Mântuitor al întregului om și al tuturor oamenilor. Această veste rămâne valabilă astăzi așa cum a fost la începutul creștinismului, când s-a realizat prima mare expansiune misionară a Evangheliei.

Iubiți frați, curaj! Jumătate dintre noi suntem la vârstă înaintată: bătrânețea este – îmi place s-o spun așa – sediul înțelepciunii vieții. Bătrânii au înțelepciunea de a fi mers în viață, ca bătrânul Simeon, bătrâna Ana la templu. Și tocmai acea înțelepciune i-a făcut să-l recunoască pe Isus. Să dăruim această înțelepciune tinerilor: ca vinul bun, care cu anii devine mai bun, să dăruim tinerilor înțelepciunea vieții. Îmi vine în minte ceea ce un poet german spune despre bătrânețe: „Es ruhig, das Alter, und fromm”: este timpul liniștii și al rugăciunii. Și timpul de a dărui tinerilor această înțelepciune. Vă veți întoarce acum în sediile respective pentru a continua slujirea voastră, îmbogățiți de experiența din aceste zile, așa de încărcați de credință și de comuniune eclezială. Această experiență unică și incomparabilă ne-a permis să percepem în profunzime toată frumusețea realității ecleziale, care este o reverberație a strălucirii lui Cristos Înviat: într-o zi vom privi acea față foarte frumoasă a lui Cristos Înviat!

Mijlocirii puternice a Mariei, Mama noastră, Mama Bisericii, încredințez slujirea mea și slujirea voastră. Sub privirea ei maternă, fiecare dintre noi să poată merge bucuros și docil față de glasul Fiului său divin, întărind unitatea, perseverând împreună în rugăciune și mărturisind credința genuină în prezența continuă a Domnului. Cu aceste sentimente – sunt adevărate! – cu aceste sentimente, vă împart din inimă Binecuvântarea Apostolică, pe care o extind la colaboratorii voștri și la persoanele încredințate grijii voastre pastorale.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 15.03.2013
Publicarea pe acest sit: 15.03.2013
Etichete: ,

Lasă un răspuns