Discursul Papei către participanţii la Întâlnirea Internaţională despre Libertatea religioasă

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
către participanții la Întâlnirea Internațională
„Libertatea religioasă conform dreptului
internațional și conflictul global al valorilor”
vineri, 20 iunie 2014

Vă primesc cu ocazia Întâlnirii voastre internaționale, iubiți frați și surori. Îi mulțumesc profesorului Giuseppe Dalla Torre pentru cuvintele sale respectuoase.

Recent, dezbaterea în jurul libertății religioase a devenit foarte intensă, interpelând fie guvernele fie confesiunile religioase. Biserica catolică, în această privință, face referință la declarația Dignitatis humanae, unul dintre documentele cele mai importante ale Conciliului al II-lea din Vatican.

De fapt, orice ființă umană este un „căutător” al adevărului cu privire la propria origine și la propriul destin. În mintea sa și în „inima” sa apar întrebări și gânduri care nu pot să fie reprimate sau sufocate, deoarece provin din adânc și sunt naturale esenței intime a persoanei. Sunt întrebări religioase și au nevoie de libertatea religioasă pentru a se manifesta pe deplin. Ele încearcă să facă lumină cu privire la semnificația autentică a existenței, la legătura care o unește cu cosmosul și cu istoria și vor să alunge întunericul de care ar fi înconjurată viața umană dacă aceste întrebări n-ar fi puse și ar rămâne fără răspunsuri. Spune psalmistul: „Când privesc cerurile, lucrarea mâinilor tale, / luna și stelele pe care le-ai făcut, / mă întreb ce este omul că te gândești la el, / sau fiul omului că îl iei în seamă” (Ps 8,5).

Rațiunea recunoaște în libertatea religioasă un drept fundamental al omului care reflectă cea mai înaltă demnitate a sa, aceea de a putea căuta adevărul și de a adera la el, și recunoaște în ea o condiție indispensabilă pentru a putea desfășura toată potențialitatea proprie. Libertatea religioasă nu este numai aceea a unei gândiri sau a unui cult privat. Este libertate de a trăi conform principiilor etice care decurg din adevărul găsit, atât în mod privat cât și în mod public. Aceasta este o mare provocare în lumea globalizată, în care gândirea slabă – care este ca o boală – coboară și nivelul etic general și în numele unui fals concept de toleranță se ajunge să se persecute aceia care apără adevărul despre om și consecințele sale etice.

Prin urmare orânduirile juridice, statale sau internaționale, sunt chemate să recunoască, să garanteze și să ocrotească libertatea religioasă, care este un drept intrinsec inerent naturii umane, demnității sale de a fi liber, și este și un indicator al unei democrații sănătoase și unul dintre izvoarele principale ale legitimității statului.

Libertatea religioasă, receptată în constituții și în legi și tradusă în comportamente coerente, favorizează dezvoltarea de raporturi de respect reciproc între diferitele confesiuni și o colaborarea sănătoasă a lor cu statul și societatea politică, fără amestecarea rolurilor și fără antagonisme. În locul conflictului global al valorilor devine posibil în acest mod să se pornească de la un nucleu de valori universal împărtășite, o colaborare globală în vederea binelui comun.

În lumina cuceririlor rațiunii, confirmate și perfecționate de revelație, și a progresului civil al popoarelor, este incomprehensibil și îngrijorător că, și astăzi, în lume rămân discriminări și restricții de drepturi numai datorită faptului de a aparține și a mărturisi public o anumită credință. Este inacceptabil chiar să subziste adevărate persecuții din motive de apartenență religioasă! Și războaie! Acest lucru rănește rațiunea, atentează la pace și umilește demnitatea omului.

Este pentru mine motiv de mare durere să constat că în lume creștinii îndură cel mai mare număr de asemenea discriminări. Persecuția împotriva creștinilor astăzi este chiar mai puternică decât în primele secole ale Bisericii și există mai mulți creștini martiri decât în acea epocă. Asta se întâmplă la peste 1700 de ani de la edictul lui Constantin, care acorda libertate creștinilor de a mărturisi public credința lor.

Doresc puternic ca întâlnirea voastră să ilustreze cu profunzime și rigoare științifică motivele care obligă fiecare orânduire juridică să respecte și să apere libertatea religioasă. Vă mulțumesc pentru această contribuție. Vă cer să vă rugați pentru mine. Din inimă vă urez tot binele și îi cer lui Dumnezeu să vă binecuvânteze. Mulțumesc.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 20.06.2014
Publicarea pe acest sit: 21.06.2014
Etichete: ,

Lasă un răspuns