Discursul Papei către participanţii la colocviul CDC

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc
la audiență acordată participanților la
Colocviul internațional despre complementaritatea
dintre bărbat și femeie, promovat de
Congregația pentru Doctrina Credinței
17 noiembrie 2014

Iubiți frați și surori,

Vă salut cordial și îi mulțumesc cardinalului Müller pentru cuvintele cu care a introdus această întâlnire a noastră.

1. Înainte de toate aș vrea să împărtășesc o reflecție despre titlul colocviului vostru. „Complementaritate”: este un cuvânt prețios, cu valențe multiple. Se poate referi la diferite situații în care un element completează altul sau înlocuiește o carență a sa. Totuși, complementaritatea este mult mai mult decât asta. Creștinii îi găsesc semnificația în Prima Scrisoare către Corinteni a sfântului Paul, unde apostolul spune că Duhul a dat fiecăruia daruri diferite în așa fel încât, așa cum mădularele trupului uman se completează pentru binele întregului organism, darurile fiecăruia pot să contribuie la binele tuturor (cf. 1Cor 12). A reflecta asupra complementarității nu este altceva decât a medita asupra armoniilor dinamice care se află în centrul întregii creații. Acesta este cuvântul cheie: armonie. Creatorul a făcut toate complementaritățile pentru ca Duhul Sfânt, care este autorul armoniei, să facă această armonie.

În mod oportun v-ați adunat în acest colocviu internațional pentru a aprofunda tema complementarității dintre bărbat și femeie. De fapt, această complementaritate stă la baza căsătoriei și familiei, care este prima școală unde învățăm să apreciem darurile noastre și pe cele ale celorlalți și unde începem să învățăm arta de a trăi împreună. Pentru cea mai mare parte dintre noi, familia constituie locul principal în care începem să „respirăm” valori și idealuri, precum și să realizăm potențialul nostru de virtute și de caritate. În același timp, așa cum știm, familiile sunt loc de tensiuni: între egoism și altruism, între rațiune și pasiune, între dorințe imediate și obiective pe termen lung, etc. Însă familiile furnizează și locul în care să se rezolve aceste tensiuni: și acest lucru este important. Când vorbim despre complementaritate între bărbat și femeie în acest context, nu trebuie să confundăm acest termen cu ideea simplistă că toate rolurile și relațiile ambelor sexe sunt cuprinse într-un model unic și static. Complementaritatea asumă multe forme, pentru că fiecare bărbat și fiecare femeie aduce propria contribuție personală la căsătorie și la educarea copiilor. Propria bogăție personală, propria carismă personală și complementaritatea devine astfel de o mare bogăție. Și nu numai că este un bine, ci este și frumusețe.

2. În timpul nostru căsătoria și familia sunt în criză. Trăim într-o cultură a provizoriului, în care tot mai multe persoane renunță la căsătorie ca angajare publică. Această revoluție în obiceiuri și în morală a fluturat adesea „steagul libertății”, dar în realitate a adus devastare spirituală și materială pentru nenumărate ființe umane, în special pentru cei mai vulnerabili. Este tot mai evident că declinul culturii căsătoriei este asociat cu o creștere a sărăciei și cu o serie de numeroase alte probleme sociale care lovesc în măsură disproporționată femeile, copiii și bătrânii. Și tot ei suferă mai mult, în această criză.

Criza familiei a dat naștere unei crize de ecologie umană, pentru că ambientele sociale, ca și ambientele naturale, au nevoie să fie ocrotite. Chiar dacă omenirea a înțeles acum necesitatea de a înfrunta ceea ce constituie o amenințare pentru ambientele noastre naturale, suntem lenți – suntem lenți în cultura noastră, chiar și în cultura noastră catolică – suntem lenți în a recunoaște că și ambientele noastre sociale sunt în pericol. Deci este indispensabil a promova o nouă ecologie umană și a o facă să meargă înainte.

3. Trebuie insistat asupra pilaștrilor fundamentali care susțin o națiune: bunurile sale imateriale. Familia rămâne la baza conviețuirii și garanția împotriva destrămării sociale. Copiii au dreptul de a crește într-o familie, cu un tată și o mamă, capabili să creeze un ambient corespunzător pentru dezvoltarea lor și pentru maturizarea lor efectivă. Pentru acest motiv, în exortația apostolică Evangelii gaudium am pus accentul pe contribuția „indispensabilă” a căsătoriei adusă societății, contribuție care „depășește nivelul emotivității și al necesităților contingente ale cuplului” (nr. 66). Pentru aceasta vă sunt recunoscător pentru emfaza dată de colocviul vostru binefacerilor pe care căsătoria le poate aduce copiilor, soților înșiși și societății.

În aceste zile, în timp ce veți reflecta asupra complementarității dintre bărbat și femeie, vă îndemn să evidențiați un alt adevăr referitor la căsătorie: adică faptul că angajarea definitivă față de solidaritate, de fidelitate și de iubirea rodnică răspunde la dorințele cele mai profunde ale inimii umane. Ne gândim mai ales la tinerii care reprezintă viitorul: este important ca ei să nu se lase implicați de mentalitatea dăunătoare a provizoriului și să fie revoluționari pentru curajul de a căuta o iubire puternică și durabilă, adică să meargă împotriva curentului: trebuie să se facă asta. Cu privire la asta aș vrea să spun un lucru: nu trebuie să cădem în capcana de a fi calificați cu concepte ideologice. Familia este un fapt antropologic, și prin urmare un fapt social, de cultură, etc. Noi nu putem s-o calificăm cu concepte de natură ideologică, ce are forță numai într-un moment al istoriei, și apoi decad. Nu se poate vorbi astăzi despre familie conservatoare sau familie progresistă: familia este familie! Nu vă lăsați calificați de acest concept sau de alte concepte de natură ideologică. Familia are o forță în sine.

Fie ca acest colocviu să fie izvor de inspirație pentru toți cei care caută să susțină și să întărească unirea bărbatului și a femeii în căsătorie ca un bine unic, natural, fundamental și frumos pentru persoane, familii, comunități și societăți.

În acest context îmi place să confirm că, dacă va voi Dumnezeu, în septembrie 2015 voi merge la Philadelphia pentru cea de-a opta Întâlnire Mondială a Familiilor.

Vă mulțumesc pentru rugăciunile cu care însoțiți slujirea mea adusă Bisericii. Și eu mă rog pentru voi și vă binecuvântez din inimă. Multe mulțumiri.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 17.11.2014
Publicarea pe acest sit: 17.11.2014
Etichete: ,

Lasă un răspuns