Discursul Papei adresat membrilor Acţiunii Catolice Italiene

Discursul Sfântului Părinte
adresat participanților la a XI-a Adunare Generală
a Acțiunii Catolice Italiene

Dragi copii, tineri și adulți ai Acțiunii Catolice!

1. Îmi face o deosebită plăcere să vă primesc în audiență specială cu ocazia celei de-a XI-a Adunări Naționale. Raportul dintre Acțiunea Catolică și Papa este foarte strâns, iar în timp s-a consolidat. De la începutul ei, de fapt, Asociația voastră a avut în persoana și în învățăturile „Părintelui în alb” un punct de referință calificat pentru propriile programe și pentru propria acțiune. Această legătură se caracterizează printr-o prietenie caldă, care își găsește expresia în câteva întâlniri semnificative: în fiecare an de Crăciun, copiii din ACR vin să mă felicite, în timp ce o dată la trei ani ne revedem cu ocazia Adunării voastre generale. Iar aceasta este o ocazie de acest gen.

Îl salut în mod special pe Cardinalul Camillo Ruini, Președintele Conferinței Episcopale Italiene și pe Episcopii care v-au însoțit, Președinta națională, doamna Paola Bignardi, Asistentul Ecleziastic General Mons. Francesco Lambiasi, ceilalți Asistenți și responsabili. Vă salut pe fiecare dintre voi, cei care luați parte la Adunare, și pe toți cei înscriși în asociație.

2. În aceste circumstanțe doresc mai întâi de toate să vă mulțumesc pentru dragostea voastră față de Biserică, pe care credința vă face să o percepeți ca fiind familia voastră. Vă mulțumesc pentru implicarea voastră în viața de toate zilele a comunității voastre parohiale. Eu știu că voi vă aflați acolo, chiar și atunci când prezența voastră preferă modalități discrete de a se pierde în mijlocul Poporului lui Dumnezeu în serviciul umil și cotidian.

Acest serviciu eclezial să nu se reducă niciodată la simplul activism, ci să fie un semn concret al compasiunii cu care Domnul se apleacă asupra suferințelor săracilor și cere fiecăruia să-și deschidă inima față de dramele celor aflați în dificultate.

Continuați să construiți în interiorul Poporului lui Dumnezeu legături de comuniune și de dialog: în Consiliile Pastorale, în relațiile cu preoții și cu alte grupuri și mișcări. Cu atât mai apreciat va fi serviciul vostru dacă veți ști să faceți să iasă la iveală într-un mod senin imaginea matură a unui laicat deschis și cu inițiative.

Pentru un astfel de scop este important să plămădiți adevărate conștiințe creștine printr-o formare directă a tinerilor și a adulților, a copiilor și a bătrânilor, a familiilor și a adolescenților. Mi-e drag, în acest context, să adresez cuvinte de particulară apreciere pentru toți cei care în Acțiunea Catolică realizează un serviciu educativ, implicându-se în îndrumarea persoanelor prin învățare și ascultare, prin înțelegere și prin exemplu. În istoria Tineretului Feminin se folosea următorul motto: „idealul contează mai mult decât viața”. În special voi, dragi formatori, știți să îi faceți pe cei mai tineri să vadă frumusețea unei existențe gata și astăzi să se ofere pentru idealul pe care Cristos îl propune în Evanghelie.

3. Permiteți-mi să profit de această fericită ocazie pentru a vă adresa câteva mesaje, care îmi sunt dragi.

Mai întâi de toate aș dori să vă spun că Biserica nu s-ar putea lipsi de Acțiunea Catolică. Biserica are nevoie de un grup de laici, care, fideli vocației lor și apropiați Păstorilor lor legitimi, să fie dispuși să împartă împreună cu ei oboseala cotidiană a evanghelizării în orice mediu.

Precum v-au scris recent Episcopii voștri, „legătura directă și organică a Acțiunii Catolice cu Dieceza și cu Episcopul său, reînvierea misiunii în Biserică, sentimentul de a fi ‘dedicați’ propriei Biserici și globalității misiunii sale; urmarea propriului drum, alegerile pastorale, spiritualitatea Bisericii diecezane, toate acestea fac din Acțiunea Catolică nu o adunare eclezială între altele, ci un dar al lui Dumnezeu și o resursă pentru creșterea comuniunii ecleziale” (scrisoarea Consiliului Permanent al CEI adresată Președenției Naționale a Acțiunii Catolice, din 12 martie 2002).

Biserica are nevoie de Acțiunea Catolică, pentru că are nevoie de laici gata să-și dedice existența apostolatului și să stabilească, mai ales cu comunitatea diecezană, o legătură care să dea profunzime vieții lor și drumului lor spiritual. Are nevoie de laici, a căror experiență să manifeste în mod concret și cotidian măreția și bucuria unei vieți creștine; laici care să vadă în Botez rădăcina demnității lor, în comunitatea creștină familia cu care să își împărtășească credința, iar în Păstor tatăl care îndrumă și susține drumul fraților; laici care nu reduc credința la fapte private și nu ezită să poarte sămânța Evangheliei în relațiile umane, în instituții, în teritoriile și în noile locuri ale globalizării, pentru a construi o civilizație a iubirii.

4. Tocmai pentru că Biserica are nevoie de o Acțiune Catolică vie, puternică și frumoasă, îmi place să vă spun fiecăruia dintre voi: Duc in altum!

Duc in altum, Acțiune Catolică! Ai curajul de a înfrunta viitorul. Povestea ta, marcată de exemplul luminos al Sfinților și al Fericiților, strălucește și astăzi prin fidelitatea față de Biserică și față de exigențele timpului nostru, cu acea libertate caracteristică celui care se lasa călăuzit de Spiritul Sfânt și năzuiește cu putere spre idealuri mari.

Duc in altum! Fii în lume o prezență profetică, promovând acele dimensiuni ale vieții uitate și cu atât mai mult necesare, precum interiorizarea și liniștea, responsabilitatea și educația, gratuitatea și serviciul, sobrietatea și fraternitatea, speranța în ziua de mâine și dragostea pentru viață. Acționează în mod eficient pentru ca societatea de astăzi să își redobândească sensul adevărat al omului și al demnității sale, valoarea vieții și a familiei, a păcii și a solidarității, a dreptății și a milei.

Duc in altum! Ai curajul umil de a-ți fixa privirea asupra lui Isus pentru a face să pornească de la El reînnoirea ta autentică. Astfel îți va fi mult mai ușor să distingi între ceea ce este necesar și ceea ce este trecător, și vei trăi înnoirea ca pe o aventură a Spiritului, care te va face capabilă să parcurgi și cărările anevoioase ale deșertului și ale purificării, pentru a ajunge să experimentezi frumusețea vieții noi, pe care Dumnezeu nu încetează să o ofere celor care cred în El.

Acțiune Catolică, nu-ți fie teamă! Tu aparții Bisericii și ești în inima Domnului, care nu încetează să îți călăuzească pașii spre noutatea niciodată depășită a Evangheliei.

Cu un astfel de itinerariu, cei care faceți parte din această glorioasă Asociație, să știți că Papa vă susține și vă însoțește cu rugăciunea, și adresându-vă calda sa invitație de a persevera în angajamentele asumate, vă binecuvântează din inimă pe toți.

Roma, 26 aprilie 2002

Autor: Papa Ioan Paul al II-lea
Traducător: Oana Tuduce
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Catholica.ro
Publicarea în original: 26.04.2002
Publicarea pe acest sit: 09.05.2002
Etichete: ,

Lasă un răspuns