Declaraţia comună a Papei Francisc şi a Catolicosului Karekin al II-lea

Declarația comună a Sfântului Părinte Papa Francisc
și a Catolicosului Karekin al II-lea al Întregii Armenii
Ecimiadzin, 26 iunie 2016

Astăzi în Sfânta Ecimiadzin, centru spiritual al tuturor armenilor, noi, Papa Francisc și Karekin al II-lea, catholicosul tuturor armenilor, înălțăm mințile noastre și inimile noastre mulțumindu-i Atotputernicului pentru apropierea continuă și crescândă în credință și în iubire între Biserica Apostolică Armeană și Biserica Catolică în mărturia lor comună adusă mesajului Evangheliei într-o lume sfâșiată de conflicte și doritoare de întărire și speranță. Lăudăm Preasfânta Treime, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, pentru că ne-a permis să venim în ținutul biblic al Araratului, care se ridică parcă să ne amintească faptul că Dumnezeu va fi mereu ocrotirea și mântuirea noastră. Suntem bucuroși spiritual să ne amintim că în 2001, cu ocazia celei de-a 1700-a aniversări a proclamării creștinismului ca religie a Armeniei, sfântul Ioan Paul al II-lea a vizitat Armenia și a fost martor al unei noi pagini a relațiilor călduroase și fraterne dintre Biserica Apostolică Armeană și Biserica Catolică. Suntem recunoscători că am avut harul de a fi împreună într-o solemnă liturgie în bazilica „Sfântul Petru” la Roma la 12 aprilie 2015, în care ne-am angajat să ne opunem oricărei forme de discriminare și violență și am comemorat victimele a ceea ce Declarația Comună a Sanctității Sale Ioan Paul al II-lea și a Sanctității Sale Karekin al II-lea a menționat-o ca „exterminarea unui milion și jumătate de creștini armeni, care în general este definit ca primul genocid din secolul al XX-lea” (27 septembrie 2001).

Îl lăudăm pe Domnul pentru faptul că astăzi credința creștină este din nou o realitate vibrantă în Armenia și că Biserica armeană duce înainte misiunea sa cu un spirit de colaborare fraternă între Biserici, susținându-i pe credincioși în construirea unei lumi de solidaritate, de dreptate și de pace.

Totuși, din păcate suntem martori ai unei imense tragedii care are loc în fața ochilor noștri: de nenumărate persoane nevinovate ucise, deportate sau constrânse la un exil dureros și nesigur de continue conflicte pe bază etnică, politică și religioasă în Orientul Mijlociu și în alte părți ale lumii. Rezultă că minoritățile etnice și religioase au devenit obiectivul persecuțiilor și tratamentelor crude, până acolo încât aceste suferințe din cauza apartenenței la o confesiune religioasă au devenit o realitate zilnică. Martirii aparțin tuturor Bisericilor și suferința lor constituie un „ecumenism al sângelui” care transcende diviziunile istorice dintre creștini, chemându-ne pe noi toți să promovăm unitatea vizibilă a discipolilor lui Cristos. Împreună ne rugăm, prin mijlocirea sfinților apostoli Petru și Paul, Tadeu și Bartolomeu, pentru o schimbare a inimii în toți cei care comit aceste crime și în cei care sunt în măsură să oprească violența. Implorăm conducătorii națiunilor să asculte cererea milioanelor de ființe umane, care așteaptă cu neliniște pace și dreptate în lume, care cer respectarea drepturilor atribuite lor de Dumnezeu, care au nevoie urgentă de pâine, nu de arme. Din păcate asistăm la o prezentare a religiei și a valorilor religioase într-un mod fundamentalist, care este folosit pentru a justifica răspândirea urii, a discriminării și a violenței. Justificarea acestor crime pe baza ideilor religioase este inacceptabilă, pentru că „Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii” (1Cor 14,33). În afară de asta, respectul față de diferențele religioase este condiția necesară pentru conviețuirea pașnică a diferitelor comunități etnice și religioase. Tocmai pentru că suntem creștini, suntem chemați să cutăm și să dezvoltăm căi de reconciliere și de pace. În această privință exprimăm și speranța noastră pentru soluționarea pașnică a chestiunilor referitoare la Nagorno-Karabakh.

Amintindu-ne de ceea ce Isus i-a învățat pe discipolii săi când a spus: „am fost flămând și mi-ați dat să mănânc, am fost însetat și mi-ați dat să beau, am fost străin și m-ați primit, gol și m-ați îmbrăcat, bolnav și m-ați vizitat, am fost în închisoare și ați venit la mine” (Mt 25,35-36), cerem credincioșilor din Bisericile noastre să deschidă inimile lor și mâinile lor la victimele războiului și terorismului, la refugiați și la familiile lor. Este în joc însuși sensul umanității noastre, al solidarității, compasiunii și generozității noastre, care poate să fie exprimat în mod corespunzător numai printr-o angajare imediată și practică de resurse. Recunoaștem că toate acestea au fost făcute deja, dar reafirmăm că mult mai mult se cere din partea responsabililor politici și a comunității internaționale cu scopul de a asigura dreptul tuturor de a trăi în pace și siguranță, pentru a susține statul de drept, pentru a ocroti minoritățile religioase și etnice, pentru a combate traficul și contrabanda de ființe umane.

Secularizarea din ample sectoare ale societății, înstrăinarea sa de ceea ce este spiritual și divin, conduce în mod inevitabil la o viziune desacralizată și materialistă despre om și despre familia umană. În această privință suntem preocupați datorită crizei familiei în multe țări. Biserica Apostolică Armeană și Biserica Catolică împărtășesc aceeași viziune despre familie, bazată pe căsătorie, act de gratuitate și de iubire fidelă între un bărbat și o femeie.

Suntem bucuroși să confirmăm că, în pofida diviziunilor persistente dintre creștini, am înțeles mai clar că ceea ce ne unește este mult mai mult decât ceea ce ne desparte. Aceasta este baza solidă pe care unitatea Bisericii lui Cristos va fi făcută vizibilă, conform cuvintelor Domnului: „ca toți să fie una” (In 17,21). În deceniile trecute relațiile dintre Biserica Apostolică Armeană și Biserica Catolică au intrat cu succes într-o nouă fază, întărite de rugăciunile noastre reciproce și de angajarea noastră comună în depășirea provocărilor actuale. Astăzi suntem convinși de importanța crucială de a dezvolta aceste relații, întreprinzând o colaborare profundă și mai decisivă nu numai în domeniul teologic, ci și în rugăciune și într-o cooperare activă la nivelul comunităților locale, în perspectiva de a împărtăși o comuniune deplină și exprimări concrete de unitate. Îndemnăm pe credincioșii noștri să lucreze în armonie pentru a promova în societate valorile creștine, care contribuie în mod eficace la construirea unei civilizații de dreptate, de pace și de solidaritate umană. Calea reconcilierii și a fraternității este deschisă în fața noastră. Duhul Sfânt, care ne conduce la tot adevărul (cf. In 16,13), să susțină orice efort genuin pentru a construi punți de iubire și de comuniune între noi.

Din Sfânta Stchmiadzin îi invităm pe toți credincioșii noștri să se unească în rugăciune cu noi, cu cuvintele sfântului Nerses Grațiosul: „Mărite Doamne, acceptă rugăciunile slujitorilor tăi și ascultă cu bunăvoință cererile noastre, prin mijlocirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, a sfântului Ioan Botezătorul, a sfântului Ștefan Primul Martir, a sfinților „Divini”, a martirilor, a patriarhilor, a eremiților, a fecioarelor și a tuturor sfinților tăi din cer și de pe pământ. Și ție, o Sfântă Treime nedespărțită, să-ți fie mărire și laudă în vecii vecilor. Amin”.

Autor: Papa Francisc, Catolicosul Karekin al II-lea
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 26.06.2016
Publicarea pe acest sit: 26.06.2016
Etichete: ,

Comments are closed