Audienţa generală de miercuri

Despre vizita apostolică în Germania
miercuri, 28 septembrie 2011

Iubiți frați și surori!

Așa cum știți, de joi până duminică am făcut o vizită pastorală în Germania; de aceea, sunt bucuros să profit, ca de obicei, de ocazia acestei audiențe generale pentru a reparcurge împreună cu voi zilele intense și minunate petrecute în țara mea de origine. Am străbătut Germania de la nord la sud, de la est la vest: din capitala Berlin la Erfurt și la Eichsfeld și în sfârșit la Freiburg, oraș apropiat de granița cu Franța și Elveția. Mulțumesc înainte de toate Domnului pentru posibilitatea pe care mi-a oferit-o de a-i întâlni pe oameni și a vorbi despre Dumnezeu, de a ne ruga împreună și de a-i întări pe frați și surori în credință, conform mandatului special pe care Domnul l-a încredințat lui Petru și succesorilor săi. Aceasta vizită, desfășurată sub motoul „Unde este Dumnezeu acolo este viitor”, a fost cu adevărat o mare sărbătoare a credinței: în diferitele întâlniri și colocvii, în celebrări, în special în Liturghiile solemne cu poporul lui Dumnezeu. Aceste momente au fost un dar prețios care ne-a făcut să percepem din nou cum Dumnezeu știe să dea vieții noastre sensul cel mai profund, adevărata plinătate, ba chiar că numai El ne dăruiește nouă, dăruiește tuturor un viitor.

Cu profundă recunoștință amintesc primirea călduroasă și entuziastă precum și atenția și afectul demonstrate mie în diferitele locuri pe care le-am vizitat. Mulțumesc din inimă episcopilor germani, în special celor din diecezele care m-au găzduit, pentru invitație și pentru ceea ce au făcut, împreună cu atâția colaboratori, pentru a pregăti această călătorie. O mulțumire vie se îndreaptă la fel spre președintele federal și spre toate autoritățile politice și civile la nivel federal și regional. Sunt profund de recunoscători față de cei care au contribuit în diferite moduri pentru bunul mers al vizitei, mai ales față de numeroșii voluntari. Astfel, vizita a fost un mare dar pentru mine și pentru noi toți și a trezit bucurie, speranță și un nou elan de credință și de angajare pentru viitor.

În capitala federală Berlin, președintele federal m-a primit în reședința sa și mi-a urat bun venit în numele său și al conaționalilor mei, exprimând stima și afectul față de un papă născut în ținut german. Din partea mea, am putut să trasez un scurt gând cu privire la raportul dintre religie și libertate, amintind de o frază a marelui episcop și reformator social Wilhelm von Ketteler: „Așa cum religia are nevoie de libertate tot așa și libertatea are nevoie de religie”.

Cu mare plăcere am acceptat invitația de merge la Bundestag, lucru care a fost desigur unul din momentele de mare însemnătate din călătoria mea. Pentru prima dată un papă a ținut un discurs în fața membrilor Parlamentului german. Cu această ocazie am voit să expun fundamentul dreptului și al statului de drept liber, adică măsura oricărui drept, înscris de Creator în însăși ființa creației sale. De aceea este necesar să lărgim conceptul nostru de natură, înțelegând-o nu numai ca un ansamblu de funcțiuni ci dincolo de asta ca limbaj al Creatorului pentru a ne ajuta să discernem binele de rău. După aceea a avut loc și o întâlnire cu câțiva reprezentanți ai comunității ebraice din Germania. Amintind de rădăcinile noastre comune în credința în Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Iacob, am evidențiat roadele obținute până acum în dialogul dintre Biserica Catolică și ebraismul din Germania. De asemenea am avut ocazia să întâlnesc câțiva membrii din comunitatea musulmană, convenind cu ei în privința importanței libertății religioase pentru o dezvoltare pașnică a omenirii.

Sfânta Liturghie pe stadionul olimpic din Berlin, la încheierea primei zile a vizitei, a fost una din marile celebrări liturgice care mi-a dat posibilitatea de a mă ruga împreună cu credincioșii și de a-i încuraja în credință. M-am bucurat mult de prezența numeroasă a oamenilor! În acel moment de sărbătoare și impresionant am meditat despre imaginea evanghelică a viței și mlădițelor, adică asupra importanței de a fi uniți cu Cristos pentru viața noastră personală de credincioși și pentru faptul că suntem Biserică, trupul său mistic.

A doua etapă a vizitei mele a fost în Turingia. Germania, și Turingia în mod deosebit, este ținutul reformei protestante. Deci, încă de la început am voit cu ardoare să dau importanță deosebită ecumenismului în cadrul acestei călătorii și a fost dorința mea puternică să trăiesc un moment ecumenic la Erfurt, pentru că tocmai în acest oraș Martin Luther a intrat în comunitatea augustinienilor și acolo a fost hirotonit preot. De aceea m-am bucurat foarte mult de întâlnirea cu membrii Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania și de actul ecumenic în fostul convent al augustinienilor: o întâlnire cordială care, în dialog și în rugăciune, ne-a dus în mod mai profund la Cristos. Am văzut din nou cât este de importantă mărturia noastră comună de credință în Isus Cristos în lumea de astăzi, care adesea îl ignoră pe Dumnezeu sau nu se interesează de El. Este nevoie de efortul nostru comun în drumul spre unitatea deplină, dar suntem mereu foarte conștienți că nu putem „face” nici credința nici unitatea atât de dorită. O credință creată de noi înșine nu are nici o valoare și adevărata unitate este mai degrabă un dar al Domnului, care s-a rugat și se roagă mereu pentru unitatea discipolilor săi. Numai Cristos poate să ne dăruiască această unitate și vom fi tot mai uniți în măsura în care ne întoarcem la El și ne lăsăm transformați de El.

Un moment deosebit de emoționant a fost pentru mine celebrarea Vesperelor mariane în fața sanctuarului din Etzelsbach, unde m-a primit o mulțime de pelerini. Deja ca tânăr am auzit vorbindu-se despre regiunea Eichsfeld – fâșie de pământ rămasă mereu catolică în diferitele vicisitudini ale istoriei – și despre locuitorii săi care s-au opus curajos dictaturilor nazismului și comunismului. Astfel am fost foarte mulțumit să vizitez această localitate Eichsfeld și oamenii de acolo într-un pelerinaj la imaginea miraculoasă a Fecioarei Îndurerate de la Etzelsbach, unde de-a lungul secolelor credincioșii au încredințat Mariei propriile cereri, preocupări, suferințe, primind mângâiere, haruri și binecuvântări. La fel de emoționantă a fost Liturghia celebrată în magnifica piață a Domului din Erfurt. Amintindu-i pe sfinții patroni ai Turingiei – sfânta Elisabeta, sfântul Bonifaciu și sfântul Kilian – și exemplul luminos al credincioșilor care au mărturisit Evanghelia în timpul sistemelor totalitare, i-am invitat pe credincioși să fie sfinții de astăzi, martori valoroși ai lui Cristos, și să contribuie la construirea societății noastre. De fapt, sfinții și persoanele pătrunse de iubirea lui Cristos au fost mereu cei care au transformat cu adevărat lumea. Emoționantă a fost și scurta întâlnire cu Mons. Hermann Scheipers, ultimul preot german viu care a supraviețuit după lagărul de concentrare din Dachau. La Erfurt am avut și ocazia de a întâlni câteva victime ale abuzului sexual din partea persoanelor religioase, cărora am voit să le asigur regretul meu și apropierea mea de suferința lor.

Ultima etapă a călătoriei mele m-a dus în sud-vestul Germaniei, în Arhidieceza de Freiburg. Locuitorii acestui frumos oraș, credincioșii din arhidieceză și pelerinii numeroși veniți din Elveția și Franța și din alte țări mi-au rezervat o primire deosebit de sărbătorească. Am putut să experimentez asta și la veghea de rugăciune cu mii de tineri. Am fost fericit să văd că în patria mea germană credința are un chip tânăr, că este vie și are un viitor. În ritul sugestiv al luminii am transmis tinerilor flacăra luminii pascale, simbol al luminii care este Cristos, îndemnându-i: „Voi sunteți lumina lumii”. Le-am repetat că papa are încredere în colaborarea activă a tinerilor: cu harul lui Cristos, ei sunt în măsură să ducă lumii focul iubirii lui Dumnezeu.

Un moment deosebit a fost întâlnirea cu seminariștii în Seminarul din Freiburg. Răspunzând într-un anumit sens la scrisoarea emoționantă pe care ei mi-ai transmis-o cu câteva săptămâni înainte, am voit să arăt acelor tineri frumusețea și măreția chemării lor din partea Domnului și să le ofer un ajutor pentru a continua drumul urmării cu bucuriei și în profundă comuniune cu Cristos. Tot în Seminar am avut ocazia să întâlnesc într-o atmosferă fraternă și câțiva reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe și Ortodoxe Orientale, de care noi catolicii ne simțim foarte apropiați. Tocmai din această amplă comuniune derivă și misiunea comună de a fi plămadă pentru reînnoirea societății noastre. O întâlnire amicală cu reprezentanții laicatului catolic german a încheiat seria de întâlniri din Seminar.

Marea celebrare euharistică duminicală la aeroportul turistic din Freiburg a fost un alt moment culminant al vizitei pastorale și ocazia pentru a mulțumi celor care se angajează în diferitele domenii ale vieții ecleziale, mai ales numeroșilor voluntari și colaboratori ai inițiativelor caritative. Ei fac posibile multiplele ajutoare pe care Biserica Germană le oferă Bisericii Universale, în special în teritoriile de misiune. Am amintit și că slujirea lor prețioasă va fi mereu rodnică atunci când derivă dintr-o credință autentică și vie, în unire cu episcopii și papa, în unire cu Biserica. În sfârșit, înainte de întoarcerea mea, am vorbit la circa o mie de catolici angajați în Biserică și în societate, sugerând câteva reflecții despre acțiunea Bisericii într-o societate secularizată, despre invitația de a fi liberă de poverile materiale și politice pentru a fi mai transparentă în fața lui Dumnezeu.

Iubiți frați și surori, această călătorie apostolică în Germania mi-a oferit o ocazie propice pentru a-i întâlni pe credincioșii din patria mea germană, pentru a-i întări în credință, în speranță și în iubire și a împărtăși cu ei bucuria că suntem catolici. Însă mesajul meu era adresat întregului popor german, pentru a-i invita pe toți să privească spre viitor cu încredere. Este adevărat, „Unde este Dumnezeu acolo este viitor”. Mulțumesc încă o dată tuturor celor care au făcut posibilă această vizită și celor care m-au însoțit cu rugăciunea. Domnul să binecuvânteze poporul lui Dumnezeu din Germania și să vă binecuvânteze pe voi toți. Mulțumesc.

Autor: Papa Benedict al XVI-lea
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 28.09.2011
Publicarea pe acest sit: 29.09.2011
Etichete: ,

Lasă un răspuns