Audiența generală de miercuri

Familia – 27. Popoarele
miercuri, 16 septembrie 2015

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Aceasta este reflecția noastră concluzivă pe tema căsătoriei și a familiei. Suntem în ajunul unor evenimente frumoase și angajante, care sunt direct legate cu această mare temă: Întâlnirea Mondială a Familiilor la Philadelphia și Sinodul Episcopilor aici la Roma. Ambele au o respirație mondială, care corespunde dimensiunii universale a creștinismului, dar și însemnătății universale a acestei comunități umane fundamentale și de neînlocuit care este întocmai familia.

Actuala perioadă a civilizației pare marcată de efectele pe termen lung ale unei societăți administrate de tehnocrația economică. Subordonarea eticii la logica profitului dispune de mijloace uriașe și de sprijin mediatic enorm. În acest scenariu, o nouă alianță a bărbatului și a femeii devine nu numai necesară, chiar strategică pentru emanciparea popoarelor de colonizarea banului. Această alianță trebuie să revină pentru a orienta politica, economia și conviețuirea civilă! Ea decide capacitatea pământului de a fi locuit, transmiterea sentimentului vieții, legăturii amintirii și speranței.

Comunitatea conjugală-familială a bărbatului și a femeii este gramatica generativă a acestei alianțe, „nodul de aur”, am putea spune. Credința o ia din înțelepciunea creației lui Dumnezeu: care a încredințat familiei nu îngrijirea unei intimități scop în sine, ci emoționantul proiect de a face „domestică” lumea. Tocmai familia este la începutul, la baza acestei culturi mondiale care ne salvează; ne salvează de atâtea, atâtea atacuri, atâtea distrugeri, de atâtea colonizări, cum este aceea a banului sau a ideologiilor care amenință așa de mult lumea. Familia este baza pentru a ne apăra!

Tocmai din Cuvântul biblic al creației am luat inspirația noastră fundamentală în scurtele meditații de miercuri despre familie. Din acest Cuvânt putem și trebuie să luăm din nou cu lărgime și profunzime. Este o muncă mare cea care ne așteaptă, dar și foarte entuziasmantă. Creația lui Dumnezeu nu este o simplă premisă filozofică: este orizontul universal al vieții și al credinței! Nu există un plan divin diferit de creație și de mântuire a ei. Pentru mântuirea creaturii – a fiecărei creaturi – Dumnezeu s-a făcut om: „pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”, cum spune Crezul. Și Isus înviat este „primul născut din toată creația” (Col 1,15).

Lumea creată este încredințată bărbatului și femeii: ceea ce se întâmplă între ei dă amprentă la toate. Refuzarea binecuvântării lui Dumnezeu din partea lor ajunge în mod fatal la un delir de atotputernicie care ruinează orice lucru. Este ceea ce numim „păcat strămoșesc”. Și toți venim pe lume în moștenirea acestei boli. Cu toate acestea, nu suntem blestemați, nici abandonați nouă înșine. Vechea relatare a primei iubiri a lui Dumnezeu față de bărbat și femeie avea deja pagini scrise cu foc, în această privință! „Dușmănie voi pune între tine și femeie, între descendența ta și descendența ei” (Gen 3,15a). Sunt cuvintele pe care Dumnezeu le adresează șarpelui înșelător. Prin aceste cuvinte Dumnezeu însemnează femeia cu o barieră protectoare împotriva răului, la care ea poate recurge – dacă vrea – pentru orice generație. Înseamnă că femeia poartă o binecuvântare secretă și specială, pentru apărarea creaturii sale de Cel Rău! Ca Femeia din Apocalips, care aleargă să ascundă fiul din fața Balaurului. Și Dumnezeu o ocrotește (cf. Ap 12,6).

Gândiți-vă ce profunzime se deschide aici! Există multe locuri comune, uneori chiar ofensatoare, cu privire la femeia ispititoare care inspiră la rău. În schimb există spațiu pentru o teologie a femeii care este la înălțimea acestei binecuvântări a lui Dumnezeu pentru ea și pentru generație!

În orice caz, milostiva ocrotire a lui Dumnezeu față de bărbat și femeie nu dispare niciodată pentru amândoi. Să nu uităm asta! Limbajul simbolic al Bibliei ne spune că înainte de a-i îndepărta din grădina Edenului, Dumnezeu le-a făcut bărbatului și femeii tunici din piele și i-a îmbrăcat (cf. Gen3,21). Acest gest de duioșie înseamnă că și în consecințele dureroase ale păcatului nostru, Dumnezeu nu vrea ca să rămânem goi și abandonați destinului nostru de păcătoși. Această duioșie divină, această grijă față de noi, o vedem întrupată în Isus din Nazaret, fiu al lui Dumnezeu „născut din femeie” (Gal 4,4). Și tot sfântul Paul mai spune: „în timp ce eram încă păcătoși, Cristos a murit pentru noi” (Rom 5,8). Cristos, născut din femeie, dintr-o femeie. Este drăgălășenia lui Dumnezeu asupra rănilor noastre, asupra greșelilor noastre, asupra păcatelor noastre. Dar Dumnezeu ne iubește așa cum suntem și vrea să ne ducă înainte cu acest proiect, iar femeia este aceea mai puternică ce duce înainte acest proiect.

Promisiunea pe care Dumnezeu o face bărbatului și femeii, la originea istoriei, include toate ființele umane, până la sfârșitul istoriei. Dacă avem credință suficientă, familiile popoarelor de pe pământ se vor recunoaște în această binecuvântare. Oricine se lasă înduioșat de această viziune, la oricare popor, națiune, religie ar aparține, să pornească la drum cu noi. Va fi fratele nostru și sora noastră, fără a face prozelitism. Să mergem împreună sub această binecuvântare și sub acest scop al lui Dumnezeu de a ne face pe toți frați în viață într-o lume care merge înainte și care se naște tocmai din familie, din unirea bărbatului și a femeii. Dumnezeu să vă binecuvânteze, familii din orice colț al pământului! Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!

Apeluri

Sâmbăta viitoare voi pleca pentru călătoria apostolică în Cuba și în Statele Unite ale Americii, o misiune la care mă pregătesc cu mare speranță. Motivul principal al călătoriei este a opta Întâlnire Mondială a Familiilor, care va avea loc la Philadelphia. Voi merge și în sediul central al ONU, la a 70-a aniversare a acestei instituții. Încă de acum salut cu afect poporul cubanez și pe cel nord-american, care, conduși de păstorii lor, s-au pregătit spiritual. Cer tuturor să mă însoțească cu rugăciunea, invocând lumina și forța Duhului Sfânt și mijlocirea Preasfintei Maria, Patroana Cubei ca Virgen de la Caridad del Cobre, și Patroana Statelor Unite ale Americii ca Neprihănita Zămislire.

Tot sâmbăta viitoare, la San Miniato, va fi proclamat fericit Pio Alberto del Corona, Episcop al acelei Dieceze și fondator al Surorilor Dominicane ale Duhului Sfânt. El a fost conducător zelos și învățător înțelept al poporului încredințat lui. Exemplul său și mijlocirea sa să ajute Biserica să meargă în spiritul Evangheliei, aducând roade de fapte bune.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 16.09.2015
Publicarea pe acest sit: 16.09.2015
Etichete: , ,

Lasă un răspuns