Audienţa generală de miercuri

Biserica, Popor al lui Dumnezeu
miercuri, 12 iunie 2013

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Astăzi aș vrea să mă opresc pe scurt asupra unui alt termen cu care Conciliul Vatican II a definit Biserica, acela de „Popor al lui Dumnezeu” (cf. constituției dogmatice Lumen gentium, 9; Catehismul Bisericii Catolice, 782). Și fac aceasta cu câteva întrebări, asupra cărora fiecare va putea să reflecteze.

1. Ce înseamnă a fi „Popor al lui Dumnezeu”? Înainte de toate înseamnă că Dumnezeu nu aparține în mod propriu niciunui popor; pentru că El e cel care ne cheamă, ne convoacă, ne invită să facem parte din poporul Său, și această invitație este adresată tuturor, fără deosebire, pentru că milostivirea lui Dumnezeu „vrea mântuirea pentru toți” (2Tim 2,4). Isus nu le spune apostolilor și nouă să formăm un grup exclusiv, un grup de elite. Isus spune: mergeți și faceți discipoli toate popoarele (cf. Mt 28,10). Sfântul Paul afirmă că în poporul lui Dumnezeu, în Biserică, „nu mai este iudeu nici grec… pentru că voi toți sunteți una în Cristos Isus” (Gal 3,28). Aș vrea să spun și celui care se simte departe de Dumnezeu și de Biserică, celui care este temător sau indiferent, celui care crede că nu se mai poate schimba: Domnul te cheamă și pe tine să faci parte din poporul Său și face aceasta cu mare respect și iubire! El ne invită să facem parte din acest popor, poporul lui Dumnezeu.

2. Cum se devine membru al acestui popor? Nu prin nașterea fizică, ci printr-o nouă naștere. În Evanghelie, Isus îi spune lui Nicodim că trebuie să ne naștem de sus, din apă și din Duh pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu (cf. In 3,3-5). Prin Botez noi suntem introduși în acest popor, prin credința în Cristos, dar al lui Dumnezeu care trebuie să fie alimentat și făcută să crească în toată viața noastră. Să ne întrebăm: cum fac eu să crească credința pe care am primit-o la Botezul meu? Cum fac să crească această credință pe care eu am primit-o și pe care o are poporul lui Dumnezeu?

3. Cealaltă întrebare. Care este legea Poporului lui Dumnezeu? Este legea iubirii, iubire față de Dumnezeu și iubire față de aproapele conform poruncii noi pe care ne-a lăsat-o Domnul (cf. In 13,34). Însă o iubire care nu este sentimentalism steril sau ceva vag, ci care înseamnă a-l recunoaște pe Dumnezeu ca unic Stăpân al vieții și, în același timp, a-l primi pe celălalt ca adevărat frate, depășind diviziuni, rivalități, neînțelegeri, egoisme; cele două lucruri merg împreună. Cât drum mai trebuie să parcurgem pentru a trăi în concret această nouă lege, aceea a Duhului Sfânt care acționează în noi, aceea a carității, a iubirii! Atunci când privim în ziare sau la televiziune atâtea războaie între creștini, ne întrebăm: cum se poate întâmpla așa ceva? În cadrul poporului lui Dumnezeu, câte războaie! În cartiere, la locurile de muncă, atât de multe războaie din invidie, gelozie! Și chiar în familie, câte războaie interne! Trebuie să îi cerem Domnului ca să ne facă să înțelegem bine această lege a iubirii. Cât este de frumos să ne iubim unii pe alții, ca frați adevărați. Cât este de frumos! Să facem ceva astăzi. Poate că toți avem simpatii și antipatii; poate că mulți dintre noi sunt un pic supărați pe cineva; așadar să spunem Domnului: Doamne, eu sunt supărat pe acesta sau pe aceasta; eu mă rog pentru el și pentru ea. A ne ruga pentru cei pe care suntem supărați este un pas frumos în această lege a iubirii. Facem noi aceasta? Să facem așa astăzi!

4. Ce misiune are acest popor? Aceea de a duce în lume speranța și mântuirea lui Dumnezeu: a fi semn al iubirii lui Dumnezeu care îi cheamă pe toți la prietenia cu El; a fi drojdie care face să fermenteze tot aluatul, sare care dă gustul și care ferește de putrezire, a fi o lumină care luminează. În jurul nostru, e suficient să deschidem un ziar – am spus aceasta – vedem că prezența răului există, diavolul acționează. Dar aș vrea să spun cu glas tare: Dumnezeu este mai puternic! Voi credeți aceasta: că Dumnezeu este mai puternic? Să spunem împreună, să spunem aceasta toți împreună: Dumnezeu este mai puternic! Și știți de ce este mai puternic? Pentru că El este Domnul, unicul Domn. Și aș vrea să adaug că realitatea uneori întunecată, marcată de rău, poate să se schimbe, dacă noi cei dintâi ducem în ea lumina Evangheliei mai ales cu viața noastră. Dacă pe un stadion, să ne gândim aici la Roma la Olimpico, sau la cel din San Lorenzo la Buenos Aires, într-o noapte întunecată, o persoană aprinde o lumină, abia se întrevede, dar dacă peste șaptezeci de mii de spectatori aprind fiecare propria lumină, stadionul se luminează. Să facem ca viața noastră să fie o lumină a lui Cristos; împreună vom duce lumina Evangheliei la întreaga realitate.

5. Care este scopul acestui popor? Scopul este Împărăția lui Dumnezeu, începută pe pământ de însuși Dumnezeu și care trebuie să fie lărgită până la împlinire, când va veni Cristos, viața noastră (cf. Lumen gentium, 9). Așadar scopul este comuniunea deplină cu Domnul, familiaritatea cu Domnul, a intra în însăși viața sa divină, unde vom trăi bucuria iubirii sale fără măsură, o bucurie deplină.

Iubiți frați și surori, a fi Biserică, a fi Popor al lui Dumnezeu, conform marelui plan de iubire al Tatălui, înseamnă a fi ferment al lui Dumnezeu în această umanitate a noastră, înseamnă a vesti și a duce mântuirea lui Dumnezeu în această lume a noastră, care adesea este rătăcită, care are nevoie de răspunsuri care să încurajeze, care să dea speranță, care să dea nouă vigoare pe acest drum. Biserica să fie loc al milostivirii și al speranței lui Dumnezeu, unde fiecare să se poată simți primit, iubit, iertat, încurajat să trăiască după viața bună a Evangheliei. Și pentru a-l face pe celălalt să se simtă primit, iubit, iertat, încurajat, Biserica trebuie să fie cu ușile deschise, pentru ca toți să poată intra. Și noi trebuie să ieșim prin acele uși și să vestim Evanghelia.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; Ercis.ro
Publicarea în original: 12.06.2013
Publicarea pe acest sit: 13.06.2013
Etichete: , ,

Lasă un răspuns