Audiența generală de miercuri

Sfânta Liturghie – 7.
Cântul „Mărire” și rugăciunea zilei
miercuri, 10 ianuarie 2018

Iubiți frați și surori, bună ziua!

În parcursul de cateheză despre celebrarea euharistică, am văzut că actul penitențial ne ajută să ne despuiem de prezumțiile noastre și să ne prezentăm la Dumnezeu așa cum suntem realmente, conștienți că suntem păcătoși, în speranța de a fi iertați.

Tocmai din întâlnirea dintre mizeria umană și milostivirea divină ia viață recunoștința exprimată în „Mărire”, „un imn foarte vechi și venerabil cu care Biserica, adunată în Duhul Sfânt, îl glorifică și-l imploră pe Dumnezeu Tatăl și pe Miel” (Principii și norme pentru utilizarea Liturghierului Roman, 53).

Începutul acestui imn – „Mărire în cer lui Dumnezeu” – reia cântul îngerilor la nașterea lui Isus la Betleem, veste bucuroasă a îmbrățișării dintre cer și pământ. Acest cânt ne implică și pe noi adunați în rugăciune: „Mărire în cer lui Dumnezeu și pace pe pământ oamenilor de bunăvoință”.

După „Mărire”, sau, când acesta nu este, imediat după actul penitențial, rugăciunea ia formă deosebită în rugăciunea denumită „colecta”, prin intermediul căreia este exprimat caracterul propriu al celebrării, variabil în funcție de zilele și timpurile anului (cf. ibid., 54). Cu invitația „să ne rugăm”, preotul îndeamnă poporul să se reculeagă cu el într-un moment de tăcere, cu scopul de a conștientiza că stă în prezența lui Dumnezeu și de a face să reiasă, fiecare în propria inimă, intențiile personale cu care participă la Liturghie (cf. ibid., 54). Preotul spune „să ne rugăm”; și după aceea vine un moment de tăcere și fiecare se gândește la lucrurile de care are nevoie, pe care vrea să le ceară, în rugăciune.

Tăcerea nu se reduce la lipsa de cuvinte, ci în a ne dispune să ascultăm alte glasuri: pe cel al inimii noastre și, mai ales, glasul Duhului Sfânt. În liturgie, natura tăcerii sacre depinde de momentul în care are loc: „În timpul actului penitențial și după invitația la rugăciune, ajută reculegerea; după lectură sau omilie, este o chemare de a medita pe scurt ceea ce s-a ascultat; după Împărtășanie, favorizează rugăciunea interioară de laudă și de implorare” (ibid., 45). Așadar, înainte de rugăciunea de la început, tăcerea ajută să ne reculegem în noi înșine și să ne gândim la motivul pentru care suntem acolo. Iată deci importanța de a asculta sufletul nostru pentru a-l deschide apoi Domnului. Poate că venim de la zile de trudă, de bucurie, de durere, și vrem să-i spunem asta Domnului, să invocăm ajutorul său, să cerem ca să fie aproape de noi; avem rude și prieteni bolnavi sau care trec prin încercări dificile; dorim să-i încredințăm lui Dumnezeu destinele Bisericii și ale lumii. Și la asta folosește scurta tăcere înainte ca preotul, adunând intențiile fiecăruia, să exprime cu glas tare lui Dumnezeu, în numele tuturor, rugăciunea comună care încheie riturile de introducere, făcând întocmai „colecta” fiecărei intenții. Recomand cu putere preoților să respecte acest moment de tăcere și să nu se grăbească: „să ne rugăm” și să se facă tăcerea. Recomand asta preoților. Fără această tăcere, riscăm să neglijăm reculegerea sufletului.

Preotul recită această implorare, această rugăciune de colectă, cu brațele întinse este atitudinea celui care se roagă, asumată de creștini încă din primele secole – așa cum dau mărturie frescele din catacombele romane – pentru a-l imita pe Cristos cu brațele întinse pe lemnul crucii. Și acolo, Cristos este Cel care se roagă și este în același timp rugăciunea! În Răstignit noi îl recunoaștem pe Preotul care îi oferă lui Dumnezeu cultul plăcut lui, adică ascultarea filială.

În Ritul Roman rugăciunile sunt concise dar bogate în semnificație: se pot face atâtea meditații frumoase despre aceste rugăciuni. Atât de frumoase! A medita din nou textele acestea, și în afara Liturghiei, ne poate ajuta să învățăm cum să ne adresăm lui Dumnezeu, ce să-i cerem, ce cuvinte să folosim. Fie ca liturghia să devină pentru noi toți o adevărată școală de rugăciune.

Autor: Papa Francisc
Traducător: pr. Mihai Pătrașcu
Copyright: Libreria Editrice Vaticana; ITRC.ro
Publicarea în original: 10.01.2018
Publicarea pe acest sit: 10.01.2018
Etichete: , ,

Comments are closed